Una dintre principalele greutati întâmpinate de întreprinderile mici si mijlocii din România este accesul dificil la finantare, mai ales în cazul societatilor nou înfiintate si al microîntreprinderilor.

Persoanele fizice si juridice (micii întreprinzatori), care nu au istorie de credit sau nu au bunuri ce pot constitui garantii, nu au acces la sistemul financiar bancar. Creditele solicitate sunt de cele mai multe ori prea mici pentru banci, iar costurile administrarii si monitorizarii le fac neinteresante pentru acestea. De aceea, persoanele fizice si juridice (micii întreprinzatori) sunt nevoite sa caute surse alternative de credit, de multe ori cu costuri ridicate, în cazul în care nu au acces la fonduri asigurate de organizatii donatoare, la organizatii nonguvernamentale, cooperative de credit sau uniuni de credit.

Microfinantarea este solutia prin care se asigura furnizarea de împrumuturi si alte servicii financiare de baza persoanelor fizice si juridice (mici întreprinzatori) cu acces limitat la sistemul bancar, împrumuturi ce permit acestora sa-si conduca si sa-si dezvolte activitatile economice, sa dobândeasca active si bunuri, respectiv sa-si solutioneze problemele de natura imediata sau sa se achite de obligatiile sociale. Termenul de microfinantare, asa cum este folosit în prezentul proiect de lege, include microcreditarea de afaceri, a programelor de dezvoltare comunitara, a programelor sociale, precum si împrumuturi acordate persoanelor cu venituri reduse pentru initierea de activitati aducatoare de venituri.

Microfinantarea are în România un portofoliu de credite de aproximativ 53,6 milioane USD si a acordat aproximativ 13.800 împrumuturi cu o valoare medie de 3.900 USD per împrumut, astfel devenind treptat un pilon important în dezvoltarea microîntreprinderilor.

Potrivit statisticilor, numarul de persoane fizice si juridice ce intentioneaza sa împrumute în scopul dezvoltarii de afaceri sume de pâna la 25.000 USD în mod regulat, este de aproximativ 113.000, cererea cumulata de microcredite estimându-se la un portofoliu de circa 565 milioane USD.

Un cadru clar si bine structurat plaseaza microfinantarea pe un curs rapid de dezvoltare, în scopul combaterii saraciei, al crearii de locuri de munca, al educarii beneficiarilor în domeniul finantarii si al afacerilor, al dezvoltarii initiativei si spiritului antreprenorial, al extinderii programelor sociale si de dezvoltare comunitara, al dezvoltarii sectorului întreprinderilor mici si mijlocii si al cresterii bunastarii sociale.

În acelasi timp, trebuie sa se preîntâmpine situatia în care cadrul legal creat din ratiuni sociale si pentru a încuraja microfinantarea poate fi utilizat pentru desfasurarea de activitati ce nu au nimic în comun cu ratiunile sociale sau dezvoltarea liberei initiative, asa cum este cazul mai ales al împrumutului de consum, care, prin definitie, este acordat persoanelor fizice si nu întreprinzatorilor ce au acces limitat la credit în sistemul bancar.

Potrivit Legii nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile ulterioare, orice persoana juridica poate acorda împrumuturi, daca nu primeste depozite de la populatie, fara a cadea sub incidenta Legii bancare nr. 58/1998.

La elaborarea proiectului de lege privind societatile de microfinantare au fost avute în vedere prevederile Directivei 2000/12/EC a Parlamentului European din 20 mai 2000 referitoare la initierea si desfasurarea activitatii institutiilor de credit, publicata în Jurnalul Oficial nr. L126/26.05.2000.

Prezentul proiect de lege creeaza un cadru de reglementare, care asigura:

• cerinte de capital social de minim 200.000 euro menite sa asigure autosuficienta si sustenabilitatea societatilor de microfinantare, precum si legitimitatea si reputatia acestora pe piata;

• bariere de reglementare minime privind intrarea pe piata a societatilor de microfinantare, ca entitati ce nu accepta depozite de la populatie ;

• absenta restrictiilor referitoare la actionariat sau management strain si/sau a surselor de finantare straina;

• obiect exclusiv de activitate (activitati de microfinantare si servicii financiare de baza) si interzicerea activitatilor de credit ipotecar si credit de consum;

• accesul societatilor de microfinantare la fonduri publice;

• posibilitatea actualelor entitati de microfinantare de a opta si de a se supune legii societatilor de microfinantare sau a-si pastra actualul statut pentru a-si putea continua activitatile de natura sociala ;

• posibilitatea societatilor de microfinantare de a opta pentru organizarea ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata ;

• protectia beneficiarilor împotriva practicilor abuzive de acordare sau rambursare a împrumutului ;

• transparenta in operatiunile de creditare prin furnizarea catre solicitanti de informatii exacte, transparente si care pot fi comparate, referitoare la costul creditului, prin obligarea societatilor de microfinantare sa prezinte acestora nivelul dobânzii si alti termeni importanti ai contractului, anterior semnarii ;

• notificarea, din ratiuni exclusiv statistice, catre Banca Nationala a României de catre societatile de microfinantare a înmatricularii lor si a modificarilor ulterioare ale actelor de constituire ;

• raportarea periodica a performantelor financiare ale societatilor de microfinantare, care sa permita Bancii Nationale a României sa cuantifice dezvoltarea, performanta si portofoliul de credite al activitatii de microfinantare ;

• deducerea integrala a nivelului dobânzii de catre beneficiar, in vederea asigurarii competitivitatii microfinantarii in raport cu împrumuturile bancare si a înlaturarii rezervelor beneficiarilor fata de împrumuturile contractate de la societatile de microfinantare;

• deductibilitatea provizioanelor in scopul asigurarii competitivitatii societatilor de microfinantare cu sistemul bancar si care sa le confere acestora soliditate financiara pe calea egalitatii tratamentului fiscal ;

• contabilitatea si impozitarea operatiunilor de microfinantare.

Regulile prudentiale aplicabile societatilor de microfinantare sunt limitate la capitalul social minim si obligatiile de raportare periodica, supravegherea prudentiala de catre Banca Nationala a României nefiind necesara, întrucât societatile de microfinantare nu sunt angajate în activitati de acceptare de depozite de la populatie.

Cu toate acestea, prezentul proiect de lege prevede obligatia numirii unui auditor financiar independent, care va monitoriza si va asigura stabilitatea financiara a societatii de microfinantare si, indirect, a sectorului de microfinantare.

Prezentul proiect de lege propune un termen de doi ani pentru atingerea plafonului de capital social si un termen de sase luni pentru a pune în aplicare prevederile referitoare la forma juridica, denumire si auditorul financiar independent.

Fata de cele prezentate, în temeiul prevederilor art. 8, alin. (3) din Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 555/2001, va supunem spre analiza si avizare prezentul proiect de lege.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie
Eugen Ovidiu Chirovici

Ministrul Economiei si Comertului
Dan Ioan Popescu

AVIZEAZA FAVORABIL :

Seful Cancelariei Guvernatorul
Primului Ministru Bancii Nationale a României
Alin Teodorescu Mugur Isarescu

Ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale Ministrul Finantelor Publicesi Familiei
Dan Mircea Popescu Mihai Tanasescu

Ministrul Integrarii Europene Ministrul Justitiei
Alexandru Farcas Cristian Diaconescu

Secretar General
Bogdan DUMITRACHE