Deschiderea economiei românesti si cresterea competitivitatii întreprinderilor la export sunt trasaturi caracteristice unei economii functionale de piata, dar si cerinte ce tin de modul în care economia abordeaza si se raporteaza la fenomenul globalizarii. De altfel, într-o lume în interdependenta accentuata, deschiderea economiei alaturi de eforturile pentru competitivitate sporita sunt cai de a asigura o baza economica formata din întreprinderi dinamice, capabile sa faca fata schimbarilor rapide de pe piata mondiala.

Dupa cum a reiesit si din sondajul efectuat de catre ANIMMC în perioada aprilieiunie 2005, care a investigat starea si nevoile sectorului IMM, capacitatea acestora de a participa si concura pe pietele externe este de importanta capitala pentru dezvoltarea economiei românesti, în ansamblul ei si, mai ales, în perspectiva aderarii la Uniunea Europena.

Aderarea va permite agentilor economici din România prin confruntarea directa pe Piata Interna cu alte întreprinderi sa-si perfectioneze produsele. Aceasta va determina întreprinderile mici si mijlocii sa-se evalueze si propuna sa atinga noi niveluri calitative prin promovarea si introducerea de tehnologii care sa permita înregistrarea de performante economice superioare.

In cuprinsul acestui sub-capitol se vor analiza succint evolutiile de ansamblu în comertul exterior al României, în anul 2004, comparativ cu anii anteriori, dupa care analiza se va focaliza pe aportul sectorului industriilor prelucratoare si pe cel al operatiunilor de procesare activa (PA) la export, precum si pe schimbarile survenite în cadrul acestor tipuri de operatiuni de comert exterior în intervalul de timp analizat. Bineînteles, scopul principal al analizei este de a scoate în evidenta contributia sectorului IMM la comertul exterior al României în intervalul de timp luat în analiza, cu accent pe modificarile intervenite în anul 2004 în cadrul sectorului.

3.2.1. Evolutii de ansamblu în comertul exterior al României

În 2004, exporturile totale au însumat 18 934,7 milioane Euro si au înregistrat un a ritm anual de crestere a exporturilor nete de 21,3% în 2004 fata de anul anterior. Desi volumul valoric al exporturilor a continuat sa creasca în comparatie cu anii anteriori, totusi dinamica importurilor au fost mai accelerata ca ritm de crestere (24%) conducând la deteriorarea balantei comerciale si adâncirea deficitului de cont curent. Volumul valoric al importurilor totale s-a ridicat la 26 280,9 mil. Euro (Raportul anual pe anul 2004 al Bancii Nationale a României - BNR).

Dinamica mai accentuata a importurilor a fost sustinuta de cresterea cererii interne de consum stimulata de cresterile salariale si de avântul luat de diversele forme de creditare, fapt care a condus la depasirea exportului. În aceste noi conditii, consumul intern a luat locul exportului ca principal motor al cresterii economice în 2004.

Indicele gradului de acoperire a importurilor prin exporturi, care este un raport între indicele valoric al exporturilor asupra indicele valoric al importurilor oglindeste evolutia raportului dintre încasarile în valuta realizate pe seama exporturilor si platile generate de importul de bunuri. Raportul subunitar al acestui indice indica deficitul balantei comerciale.

Tabel nr. 3.2.a. Indicele de acoperire a importurilor prin export pe total economie în 2000-2004

Categorii de mărime	2000	2001	2002	2003	2004
IMM	0.70	0.61	0.61	0.57	0.52
Intreprinderi mari	0.90	0.87	0.95	0.91	0.92
Total economie	0.79	0.73	0.78	0.74	0.72

Sursa: DGV, calcule proprii

Tabel nr. 3.2.b. Indicele de acoperire a importurilor prin export în industria prelucratoare în anii 2000-2004

Categorii de mărime	2000	2001	2002	2003	2004
IMM	0.89	0.88	1.00	1.03	0.99
Intreprinderi mari	1.05	1.03	1.131	1.13	1.16
Total industrie prelucrătoare	1.00	0.98	1.08	1.10	1.11

Sursa: DGV, calcule proprii

Analiza indicilor de acoperire a importurilor prin exporturi pe categorii de întreprinderi, respectiv IMM si întreprinderi mari, precum si compararea cu indicii din industria prelucratoare ilustreaza o serie de aspecte semnificative, si anume:

* Cel mai accentuat dezechilibru al balantei de export-import s-a înregistrat în sectorul IMM pe întreg intervalul de analiza, dar cu o accentuare si mai evidenta în ultimii doi ani, atingând cel mai scazut nivel (0,52) în anul 2004;

* Indicii de acoperire pentru întreprinderilor mari evolueaza oscilatoriu, cu o usoara tendinta spre echilibrarea balantei comerciale în ultimii ani; ?? Balanta comerciala a sectorului de întreprinderi din industria prelucratoare participante pe pietele externe este aproape echilibrata în sectorul IMM (0,99) si pozitiva, respectiv excedentara, atât în cazul intreprinderilor mari (1,16), cât si pe ansamblul industriei prelucratoare (1,11);

* Adâncirea deficitului balantei comerciale pe ansamblu economiei poate fi pus pe seama dezechilibrelor din comertul exterior al sectorului IMM.

* Dupa deducerea importurilor sectorului IMM din industria prelucratoare coroborat cu analiza comparativa a deficitului balantei comerciale rezulta indirect ca cele mai multe importuri de bunuri de consum în anul 2004 s-au efectuat de catre IMM-uri. Acest aspect este ilustrat de faptul ca indicele de acoperire a importurilor prin export are o valoare subunitara mult mai mare pe total sector IMM si aproape unitara în sectorul IMM din industria prelucratoare. Raportul dintre exporturi si importuri pe total sector IMM are valorile subunitare cele mai mici (0,52) si, respectiv 0,99 în sectorul IMM din industria prelucratoare, ceea ce înseamna o balanta comerciala negativa în sectorul IMM non-industrial. Astfel, volumul valoric al exporturilor sectorului IMM non-industrial s-a ridicat la 2 495,4 mil. Euro fata de 8.891,5 mil. Euro volum valoric al importurilor non-industriale.

* De altfel, în baza constatarilor de mai sus se poate afirma si faptul ca deficitul balantei comerciale a României, precum si adâncirea acestuia se datoreaza importurilor de bunuri de consum sub influenta factorilor metionati si care s-au derulat, în principal, prin sectorul IMM din comert si servicii.

* Într-o masura mult mai mica devansarea importurilor fata de exporturi, poate fi justificata, de dependenta unor ramuri industriale de materii prime si auxiliare din exterior, în special la capitolul importurilor bunurilor de capital, precum si de procesele de restructurare si modernizare la nivelul unor companii românesti, procese care de obiecei reclama importuri de echipamente si tehnologii.


Câteva clarificari cu privire la operatiuni de comert exterior în regim de procesare activa (PA)

În contextul internationalizarii din ce în ce mai pronuntate a economiei mondiale, o mare parte a fluxurilor de marfuri din si spre România se datoreaza procesarii active la export a unor materii prime si materiale provenite din principalele tari europene. Aceste proceduri, cunoscute international sub denumirea de OPT (Outward Processing Transactions) nu sunt tipice doar pentru România, ci se înregistreza si în alte tari aflate în tranzitie 1).

În schimb, poate caracteristic pentru România este faptul ca multe din aceste fluxuri la import si export s-au înregistrat chiar înainte de momentul Decembrie 1989 cu precadere pe relatia cu tarile din Europa Occidentala. Aceste proceduri erau mai cunoscute sub denumirea de operatiuni “în lohn” ceea ce presupunea ca mai toate input-urile de productie, de la cele mai mari, pâna la cele mai marunte accesorii erau furnizate de partenerul extern, fiind introduse în tara cu regim de import temporar pe timpul procesarii, deoarece aveau ca destinatie exclusiva exportul.

Prin urmare, procesatorul din România punea la dipozitie forta de munca si capacitatile de productiei. E drept ca de multe ori, chiar si echipamentele si tehnologiile puteau fi furnizate sau achizitionate cu sprijinul financiar al partenerului extern ce urma sa importe produsele finite. Cu toate acestea, procedura implica, în principal, furnizare de manopera, de unde si denumirea generica de operatinuni „în lohn”, termen care provine din limba germana si înseamna „salariu”.

Cu toate acestea, nu se poate spune ca aceste tipuri de operatiuni sunt o mostenire din vechiul regim economic, ci dimpotriva ele reprezinta o caracteristica a proceselor productive din ultimile decenii, când reducerea cheltuielilor de transport si comunicatie a permis externalizarea productiei la comanda, permitând redistribuirea activitatilor economice pe piata mondiala, fapt ce a încurajat operatiunile de procesare activa.

Mai mult decât atât, aceasta este o practica curenta de productie care se înscrie în ceea ce astazi denumim „just in time production” , productie la comanda care conduce la economii si costuri mai mici si, respectiv competitivitate sporita. Procesele de productie sunt acum chiar si mai fragmentate decât erau în urma cu un deceniu, iar circuitul productiv este din ce în ce mai fragmentat de etapele individuale de productie a caror executie se muta în tarile în care costul mâinii de lucru si a altor input-uri de fabricatie sunt mai mici.

Tocmai aceste procedee economice de externalizare (outsourcing) au sporit considerabil fluxul materiilor prime si al produselor semifinite în relatiile dintre România si principalii ei parteneri europeni. Dat fiind faptul ca, în cadrul diviziunii internationale a muncii, România joaca rolul de tara de destinatie a proceselor de productie externalizate, exporturile României se traduc în legaturi directe între firmele românesti si partenerele lor din tarile mai industrializate, permitând transplantarea unor tehnologii specifice de productie si de management avansate.

Cu toate avantajele operatiunilor de procesare activa rezumate la asigurarea utilizarii capacitatilor de productie existente cu randament si încarcarea corespunzatoare a personalului, exista si multe dezavantaje care conduc la concluzia ca dependenta de acest tip de operatuni este mai putin avantajoasa pe termen lung.

Acest tip de relatii comerciale determina ca procesatorii respectivi sa ramâna orientati catre productie si nu catre piete, sa nu aiba abordare de marketing asupra evolutiilor din piata. Pe de alta parte, faptul ca nu produc sub marca proprie le limiteaza preocuparea pentru cercetaredezvoltare, creatie proprie, inovare, dezvoltare de noi produse.

Si daca ar fi sa ne rezumam numai la cele câteva dezavantaje enumerate succint, tot ar fi suficiente sa întelegem vulnerabilitatea procesatorilor în regim de PA si puterea lor scazuta de negociere în raporturile cu partenerii externi, mai ales în situatia în care acestia din urma decid sa-si mute operatiunile catre procesatori din tari cu costuri si mai scazute ale fortei de munca în asa fel încât sa-si mentina sau chiar sa-si mareasca avantajele competitive. Având în vedere aceste considerente si mai ales în perspectiva aderarii, Guvernul României prin intermediul ANIMMC este preocupat sa sprijine prin politici si programe adecvate, ca de exemplu „ Programul national multianual pe perioada 2002-2005 de sprijinire a IMM în dezvoltarea exportului” sectoarele industriale unde operatiunile de procesare activa detin o pondere importanta, cum ar fi sectorul industrie usoara în scopul consolidarii capacitatii de raspuns la cerintele pietei pe fondul anticiparii unei tendinte puternic descrescatoare a operatiunilor de procesare activa în viitorul destul de apropiat.

1) Procesarea activa la extern (în limba engleza OPT) este o procedura vamala prin care materiile prime si materiale sau alte bunuri sunt temporar expediate în afara granitelor unei tari, în scopul de a fi prelucrate într-o terta tara si re-importate ulterior în tara de provenienta, sub forma produselor compensatorii, fiind în integralitate sau în parte scutite de plata taxelor vamale pe durata procesarii. Procesarea activa la intern (Inward Processing Tranzactions) este similara ca procedura cu cea descrisa mai sus, dar privita din punctul de vedere al bunurilor importate temporar în scop de a fi exportate.

3.2.2. Comertul exterior al sectorului IMM

In anul 2004 sectorul IMM a înregistrat un volum valoric al exporturilor de 6.754,8 mil. Euro si importuri in valoare de 13.203,7 mil. Euro. Dupa cum se mentiona la începutul acestei analize, deficitul balantei comerciale a sectorului IMM este mai accentuat decât pe ansamblul economiei si, mai ales în comparatie cu întreprinderile mari.

Daca focalizam analiza la sectorului industriilor prelucratoare, balanta comerciala, atât pe total, cât si pe IMM -uri se îmbunatateste semnificativ. Aceasta tendinta de echilibrare a balantei comerciale în industria prelucratoare arata orientarea IMM-urilor catre economia internationala si demonstreaza capacitatea lor de a aduce valuta în economia româneasca. Graficul 3.2.a. prezinta exporturile IMM-urilor, exprimate în milioane de Euro.

Grafic 3.2.a. Exporturile IMM-urilor din sectoarele industriei prelucratoare, în anii 2000-2004


Sursa: INS si DGV, prelucrari din baza de date agregate a ANIMMC

Din totalul exporturilor realizate de IMM volumul total al exporturilor realizate de IMM-urile din sectorul industriei prelucratoare în anul 2004 se ridica la 4 259,4 milioane Euro, ceea ce reprezinta 63,1% din totalul exporturilor sectorului IMM.

Grafic 3.2.b. Structura exportului IMM din industria prelucratoare pe principalele ramuri industriale în anul 2004


Sursa: DGV si INS

Referitor la contributia fiecarei ramuri industriale la exportul sectorului IMM din industria prelucratoare, dupa cum se poate vedea din graficul 3.2.b ponderea cea mai mare a revenit industriei textilelor si confectiilor, respectiv 2 094 milioane Euro (49 % din valoarea totala a exporturilor, nivel obtinut pe o tendinta de descrestere); 812 milioane euro s-au înregistrat în industria prelucrarilor mecanice (19%, înscrisa într-o tendinta de crestere aproape continua a contributiei la exporturile totale ale sectorului IMM); 372 milioane s-au realizat în industria lemnului (9% acesta din urma pe un trend de usoara scadere); 381 milioane în industria chimica (9%); 122 milioane în industria alimentara (3%) si 478 milioane în alte ramuri de activitate (11%).

Grafic 3.2.c Ponderea exportului IMM în cadrul ramurii industriale de care apartin, în anul 2004


Sursa: DGV si INS, calcule proprii

In schimb, în ceea ce priveste contributia în cadrul ramurii industriale din care fac parte ilustrata grafic în 3.2.c. se remarca unele modificari ale proportiilor. Astfel, textile-confectii îsi scad ponderea la 41,1% ceea ce înseamna ca o mai mare parte a exporturilor se realizeaza si prin intermediul întreprinderilor mari, în timp ce IMM-urile din industria lemnului îsi maresc greutatea specifica la 67,8%, lucru care ne îndreptateste sa afirmam ca majoritatea întreprinderilor din aceasta ramura industriala sunt mici si mijlocii.

O greutate specifica mai redusa comparativ cu alte sectoare industriale, se remarca la IMM-urile din industria chimica a caror pondere în exporturile totale ale sectorului chimic se ridica la 20,6% în anul 2004. În schimb, cea mai mica contributie se poate nota în cazul IMM-urilor din industria prelucrarii mecanice care înregistreaza o pondere de doar 12,3% din exporturile sectorului industrial de care apartin.

De altfel, o imagine si mai completa cu privire la tendintele caracteristice IMMurilor din diferitele ramuri industriale se obtine urmarind evolutiile în întreg intervalul de timp analizat prin intermediul graficului 3.2.d. de mai jos care reprezinta în dinamica ponderea cu care participa IMM-urile din fiecare sector industrial la exporturile totale ale sectorului IMM din industria prelucratoare.

Grafic 3.2.d. Structura exportului sectorului IMM în anii 2000-2004, pe principalele sectoare industriale


Sursa: DGV si INS

Astfel, IMM-urile din sectorul textile-confectii încep sa piarda usor, dar continuu din contributie începând chiar cu anul 2001, în timp ce IMM-urile din industria chimica câstiga o pondere mai mare din anul 2003. De asemenea, IMM-urile din industria de prelucrari mecanice desi detin o pondere scazuta comparativ pe întreg intervalul de timp, acesta se obtine pe un fond de crestere începând cu anul 2002.

La nivel de sector, o evolutie mai pronuntata se constata în industria chimica, exporturile aproape dublându-se fata de anul 2003 dar si în industria prelucrarilor mecanice unde s-a înregistrat o crestere cu 39% mai mult fata de anul precedent. Desi are contributia cea mai semnificativa în structura pe sectoare, totusi sectorul Textile-confectii înregistreaza cel mai scazut ritm de crestere din industria prelucratoare iar greutatea sa specifica în structura totala a exportului IMM a scazut fata de anul 2003 cu 7 puncte procentuale, desi pe fond îsi mentine înca o contributie importanta, respectiv aproape jumatate din volumul total al exporturilor.

Analiza aspectelor identificate mai sus conduce la concluzia ca participarea IMM – urilor din principalele ramuri ale industriei prelucratoare la activitatea de export nu este un aspect legat numai de competitivitatea acestora pe pietele internationale, ci trebuie coroborata cu elementele de demografie a IMM, respectiv cu structura si dinamica numarului de IMM pe principalele sectoare economice si pe ramuri industriale în cadrul sectorului industrial.

Prin urmare, încurajarea prin politici de sprijin adecvate, inclusiv prin sprijinirea lansarii în activitati industriale a IMM-urile existente precum si a unora noi, sprijinirea finantarii productiei pentru export sunt cai de crestere a contributiei acestor categorii de întreprinderi la exporturile totale ale industriei prelucratoare, la acestea adaugându-se masuri soft pentru de promovare a IMM pe pietele externe finantabile prin programul guvernamental aprobat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.120/2002.

Grafic 3.2.e. Evolutia participarii IMM la exporturi pe principalele sectoare industriale în intervalul 2000-2004

Sursa: DGV si INS

Afirmatiile anterioare sunt sustinute de evolutia în timp a participarii IMM din fiecare ramura industriala din industria prelucratoare la totalul exporturilor sectoarelor respective în anii 2000-2004. Practic, cu exceptia unor ramuri industriale, contributia IMM la exporturile sectoarelor industriale respective tinde sa se stabilizeze, ceea ce denota faptul ca ponderile respective nu sunt urmarea unor situatii conjuncturale favorabile sau nefavorabile, ci dimpotriva faptul ca IMM-urile îsi sustin în timp gradul de competitivitate la export. Oricum, variatiile de pondere evolueaza în intervale foarte strânse.

Prin urmare, pe parcursul anilor, cu o singura exceptie, nu sunt modificari semnificative a ponderii IMM-urilor la exporturile sectorului industrial de care apartin. Exceptia o reprezinta IMM –urilor exportatoare din industria alimentara a caror ponderea în totalul exportului sectorului industrial respectiv a scazut usor.


3.2.4. Exportul sectorului IMM în regim de procesare activa

Analiza evolutiei exporturilor de produse fabricate în regim de procesare activa (PA) este, de asemenea, foarte interesanta si evidentiaza o serie de alte caracteristici cu referire la capacitatea de export a sectorului IMM din România.

În anul 2004, IMM-urile românesti din sectoarele industriei prelucratoare au realizat exporturi în regim PA în valoare totala de 2.674,7 milioane Euro din totalul de 6.754,8 mil. Euro total export), din care în industria textilelor si a confectiilor 1.947, 3 mil Euro (73% din total); 437,8 milioane în industria prelucrarilor mecanice (16%); 90,7 milioane în industria chimica (3%); 18,2 milioane în industria lemnului (1%); 26,3 milioane în industria alimentara (1%) si 154,4 milioane în alte sectoare industriale (6%). (repeated)

Tabel nr.3.2.c. Numarul de IMM- uri exportatoare în regim de PA, pe sectoare din industria prelucratoare în anii 2000-2004

	2000	2001	2002	2003	2004
Industria chimică	1 104	1 269	1 312	1 315	1 589
Industria alimentară	1 256	1 638	1 430	1 389	1 521
Industria prelucrărilor mecanice	1 613	1 871	2 094	2 116	2 682
Alte industrii	1 207	1 443	1 608	1 576	2 085
Textile-confecţii	1 922	2 453	2 630	2 501	2 872
Lemn şi mobilă	1 373	1 458	1 460	1 395	1 673
Total industrie prelucrătoare	8 475	10 132	10 534	10 292	12 422

În ceea ce priveste numarul de IMM –uri din industria prelucratoare datele din tabelul nr. 3.2.c. indica faptul ca numarul IMM-urilor antrenate în operatiuni de export în regim de procesare activa a crescut aproape continuu în intervalul de timp 2000-2004, atât pe total industrie prelucratoare, cât si în structura pe principalele ramuri industriale. O crestere mai mare s-a înregistrat în anul 2004, respectiv o rata de crestere de 20,7% în 2004 fata de 2003. Cu alte cuvinte, în termeni numerici absoluti, în anul 2004 un numar sporit de IMM-uri au participat la export în regim de procesare activa, care raportat la numarul total al IMM – urile active din industrie 53.851 acestea reprezinta 23,1% .

În ceea ce priveste evolutia volumului valoric al exporturilor IMM în regim de PA în graficul 3.2.f. se prezinta evolutia exporturile de produse în regim de PA, exprimate în milioane de Euro curent, pe total sector IMM si în structura pe sectoare industriale de unde se desprinde si observatia ca volumul valoric al exporturilor IMM în regim de procesare activa a crescut continuu în intervalul de timp analizat, crestere care s-a obtinut pe fondul unei evolutii crescatoare a indicelui de crestere a a volumului valoric al exportului în regim de PA fata de anul 2000 (redat in graficul 3.2. h.).

Grafic 3.2.f. Indicele de crestere a volumului valoric al exportului în regim de PA fata de anul 2000.



Prelucrarea în regim de PA si efectele acestei modalitati de productie asupra administrarii si activitatii IMM reiese cu mai multa claritate studiind ponderea exporturilor PA în totalul exporturilor.

Prin intermediul graficului 3.2.g. arata ponderea exporturilor sectorului IMM în regim de PA la nivelul anului 2004.

Grafic 3.2.g. Ponderea PA în exportul total al IMM-urilor din industria prelucratoare, în anul 2004


Sursa: DGV, calcule din baza de date agregata a ANIMMC

Industria textilelor si a confectiilor realizeaza cea mare parte a exporturilor în sistem de procesare activa, respectiv 93% din exporturile sectorului industrial respectiv. Practic, IMM-urile active în sectorul textile si de confectii si exportatoare depind în foarte mare masura de procesele de externalizare a productiei din partea tarilor mai dezvoltate din Europa, facându-le cel mai vulnerabile la factorii de schimbare si mobilitate care caraterizeaza aceste tipuri de operatiuni, asa cum se sublinia pe parcursul acestui capitol.

Industria prelucrarilor mecanice este si ea dependenta de externalizare, într-o proportie mai scazuta de 53,9%, dar totusi, semnificativa, în timp ce IMM-urile din industria chimica detin o pondere a opertiunilor de export în regim de PA de 23,8%, iar cele din industria alimentara 21,5% din totalul exporturilor ramurii. Mult mai putin participante la operatiuni de acest fel sunt IMM-urile din industria lemnului, respectiv numai 4,9%. În IMM din celelalte sectoare industriale, procesarea activa reprezinta, cumulat 32,3% din exporturi.

Pentru foarte multi ani anteriori, regimul de procesare activa a însemnat o facilitate pentru operatorii la export, nu atât sub aspectul penetrarii pe pietele externe sau a câstigarii de cote semnificative de piata, cât mai ales pentru ca a canalizat fluxuri financiare în valuta catre IMM -uri protejându-le de turbulentele de pe piata financiara (inflatie, deprecierea monedei nationale etc.). Acum multe dintre aceste pre-conditii si externalitati s-au schimbat radical. Moneda nationala se apreciaza substantial si vertiginos sub influenta fluxurilor financiare de capital sporite catre România (ceea ce influenteaza direct si negativ pe exportatori, indiferent în ce regim se efectueaza exporturile), investitiile de portofoliu se majoreaza iar inflatia decelereaza, în timp ce salariile cresc, respectiv costul fortei de munca creste.

Toate aceste elemente de politica economica, în fapt pozitive, se soldeaza în schimb, cu pierderea unora dintre avantajele comparative la export. La toti acesti factori cu influenta negativa asupra exporturilor se adauga predictibila deplasare a partenerilor catre alte zone de interes, fie prin redirijarea contractelor, fie chiar prin reamplasarea unitatilor de productie în alte tari din Estul Europei sau din Asia.

O situatie particulara se observa la IMM-urile din industria lemnului, desi aceasta ramura industriala importanta si dinamica în ansamblul economiei are una din cele mai mici proportii de produse fabricate si exportate în regim de PA din totalul exporturilor acestei industrii. Acest aspect conduce la constatarea ca firmele straine partenere au o cu totul alta strategie, preferând fie sa cumpere direct materia prima (lemnul, cherestea) si sa o trimita în afara, fie sa faca investitii directe în România.

Prin urmare, operatiunile de procesare activa reprezinta o trasatura permanenta si caracteristica a procesului de industrializare din sectorul IMM din România în perioda de tranzitie la economia functionala de piata, caracteristica ce reiese din ponderea IMM din aproape toate sectoarelor industriale, pondere care ramâne relativ constanta de-a lungul anilor.

Graficul 3.2.h. prezinta evolutia participarii IMM-urilor la totalul exporturilor realizate în regim de PA, pe sectoare industriale, în perioada 2000-2004.

Grafic 3.2.h. Ponderea exportului în regim de PA al IMM-urilor în total exporturi PA în 2000-2004 în sectoare industriale si total industrie prelucratoare


Sursa: DGV, calcule din baza de date agregata a ANIMMC

În totalul exporturilor în regim de procesare activa cele mai ridicate ponderi în totalul exportului PA al sectorului de care apartin revin IMM-urilor din industria alimentara a caror participare se ridica la 70,5% pe o tendinta destul de oscilatorie în intervalul 2000-2004. Acest lucru poate fi legat si de faptul ca majoritatea întreprinderilor din industria alimentara se încadreaza la categoria de IMM.

Cu toate acestea, în alte sectoare industriale rezulta ca si întreprinderile mari recurg într-o pondere ridicata la operatiuni de export în regim de procesare activa si nu este o particularitate a întreprinderilor mici si mijlocii. Este de semnalat si faptul ca pe o tendinta continuu descrescatoare se încadreaza IMM- urile din sectorul industriei chimice care si-au scazut aportul de la 25.1% în totalul exporturilor în regim de PA în anul 2000 la 17,4% în 2004.

La polul opus se situeaza IMM -urile din sectorul industriei prelucrarilor mecanice unde doar 12,5% din valoarea exportului total în sistem PA revine acestora în anul 2004, în schimb pe o tendinta de crestere de la un an la altul. Acest lucru este un indiciu asupra numarului redus de IMM-uri din acest sector în comparatie cu întreprinderile mari care în consecinta sunt cele care participa în cea mai mare masura la realizarea exportului în regim de procesare activa.

În celelate sectoare întâlnim un oarecare echilibru între IMM-uri si întreprinderile mari, ponderea volumului valoric al exportului în regim PA al IMM-urilor oscilând între 30-40% din exportul PA pe ansamblu sectorului industrial de care apartin.

Grafic nr. 3.2. i. Exporturi în sistem de PA în industria prelucratoare din totalul exporturilor în anul 2004


Sursa: INS si DGV

Graficul 3.2.i. reda sintetic faptul ca totusi în anul 2004 în structura exporturilor totale procesarea activa detinea doar 17,3% din totalul exporturilor, iar în cadrul acesteia, din nou se remarca faptul ca cea mai mare parte revine industriei textile-confectii.

Cu toate cresterile volumului valoric anual ale exporturilor în regim de PA ilustrate în graficul 3.2.f., pentru analiza de dinamica a tendintelor, indicii reprezentând ponderea exporturilor de produse fabricate în regim de PA din totalul exporturilor permit o mai buna întelegere a modului în care a evoluat aceste tipuri de operatiuni la export. Graficul 3.2.j. prezinta dinamica acestor indici în comparatie cu indicele anului de referinta 2000.

Graficul 3.2.j. Evolutia ponderii exportului în regim PA fata de total exporturi în anii 2001-2004 fata de anul de referinta 2000 (1)


Sursa: INS si DGV

Din grafic se observa evolutii descendente ale ponderii procesarii active în total exporturi pe sectoare înca din 2000, cu cresteri mai recente în cazul industriei chimice dupa 2002 si al industriei alimentare dupa 2003. Acesta este un semnal al diminuarii dependentei de aceste forme de operatiuni la export

• Principalele concluzii:
• Economia româneasca se caraterizeaza prin deschidere si preocupare pentru sporirea competitivitatii, precum si mentinerea avantajelor comparative la export;
• Volumul valoric al exporturilor a crescut în 2004 fata de anii anteriori, în schimb importurile au devansat exporturile fapt ce se oglindeste într-o balanta comerciala negativa;
• Dinamica mai accentuata a importurilor a fost determinata de cresterea fara precedent a cererii interne de consum de bunuri si servicii ca urmare a cresterii veniturilor într-un an electoral si a creditului bancar pentru consum cu efecte pozitive asupra nivelului de trai;
• 35% din volumul total al exporturilor in anul 2004 a fost efectuat de IMM-uri;
• 23,1% din IMM-urile active in industrie au facut exporturi in regim de PA in anul 2004;
• Dezechilibrul balantei comerciale este mai accentuat în sectorul IMM decât pe total fapt ilustrat de un indice de acoperire a importurilor prin exporturi de 0,52 fata de 0,72 pe total economie;
• Comertul exterior al întreprinderile mari se soldeaza în 2004 cu o balanta comerciala pozitiva, exporturile lor devansând importurile de materii prime, materiale, echipamente etc.;
• Majoritatea importurilor de bunuri de consum în anul 2004 s-au efectuat de catre IMM-uri;
• Participând activ la circuitul international de valori, industria prelucratoare din România este influentata de procesele globale de externalizare a productie la extern, fapt care se traduce prin o pondere sporita a operatiunilor de export în regim de procesare activa, România fiind o tara de destinatie a proceselor de productie externalizate;
• Volumul exporturilor IMM din industria prelucratoare a crescut în 2004. Toate sectoarele de activitate au avut contributie în evolutia ascendenta a exporturilor sectorului IMM;
• Numarul de IMM-uri antrenate în operatiuni de export în regim de procesare activa a crescut cu 20,7% în 2004 fata de 2003 ceea ce reprezinta 23,1% din numarul total al IMMurilor active din industrie;
• Toate sectoarele industriale se caracterizeaza prin cresterea numarului de IMM-uri exportatoare în regim de procesare activa;
• Industria textile-confectii a realizat cea mai mare parte a exporturilor în sistem de procesare activa (93% din totalul exportului acestei ramuri industriale), lucru explicabil si prin faptul ca firmele mari au exportat în regim de PA. Pe locul doi ca pondere s-a situat industria prelucrarilor mecanice unde 53,9% din exporturile sectorului au fost în regim de procesare activa. O pondere scazuta au avut aceste exporturi în industria lemnului doar 4,9% ceea ce oglindeste o politica diferita de investitii directe în întreprinderile apartinând acestei industrii;
• Cu toata greutatea specifica mare a operatiunilor de export în regim PA, ponderea procesarii active a urmat o curba descendenta în perioada 2001-2004 care poate fi pusa pe seama schimbarii de abordare la nivelul firmelor românesti dar si a politicii guvernamentale de sustinere a IMM-urilor pe linia încurajarii creatiei proprii si a exporturilor în nume propriu, astfel încât sa scada vulnerabilitatea lor fata de fenomenul reamplasarii unitatilor de productie în tari cu forta de munca si input-uri de productie mai ieftine.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››