3.1.1. Evolutia cifrei de afaceri a sectorului IMM

Datele de bilant pentru 2004 indica o cifra de afaceri totala a sectorului IMM de 65 055 milioane Euro preturi curente, din care 19 498 de milioane de Euro realizate de micro-întreprinderi, 22 524 de milioane Euro pentru întreprinderi mici si de 23 033 de milioane Euro pentru întreprinderi mijlocii.

Volumul valoric al cifrei de afaceri a sectorului IMM, în functie de marimea firmei, este prezentata în graficul 3.1.a. Mai mult decât atât, cifra de afaceri realizata de sectorul IMM este analizata de-a lungul perioadei 2000-2004 pe categorii de marime a întreprinderilor si, ulterior pe sectoare principale de activitate.

Prin urmare, contributia cea mai importanta la realizarea cifrei de afaceri a sectorului IMM, au avut-o întreprinderile din categoria mijlocie, cumulând 35,4%, urmate de întreprinderile mici cu 34,6%. Micro-întreprinderile au realizat 30% din cifra de afaceri pe întreg sectorul IMM.

Grafic 3.1.a. Cifra de afaceri totala a IMM-urilor, dupa marime, exprimata în Euro


Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

Pentru a obtine o imagine de ansamblu asupra modului în care a participat fiecare dintre cele trei categorii de IMM la performantele totale ale sectorului, nu este suficient sa se urmareasa numai contributia la un moment dat, ci se impune sa se analizeze participarea în dinamica, respectiv de-a lungul intervalului analizat. Motiv pentru care în graficul 3.1.a se prezinta evolutia cifrei de afaceri la cele trei categorii de marime a întreprinderilor exprimata in Euro.

În baza datelor din grafic se poate nota ca cifra de afaceri a crescut continuu în intervalul de timp analizat, la toate categoriile de marime, dinamica cea mai accentuata înregistrându-se la categoria mijlocie de întreprinderi. Evolutia la fiecare categorie se poate cu usurinta observa si din parcurgerea graficului 3.1.b. Astfel, se remarca trendul continuu ascendent la întreprinderile mici si al celor mijlocii si o tendinta ceva mai aplatizata la micro-întreprinderi, tendinta, care în 2004 a fost schimbata reînscriind aceasta categorie de întreprindere pe o traiectorie ascendenta a cifrei de afaceri începând cu anul 2003.

Grafic 3.1.b Evolutia cifrei de afaceri a IMM-urilor la fiecare categorie de marime, în anii 2000-2004



În Tabelul 3.1.a. este reprezentata rata anuala de crestere a cifrei de afaceri a IMM-urilor comparativ cu anul anterior, pe perioada 2001-2004, în functie de marimea întreprinderii.

Tabel nr. 3.1.a Rata de crestere a cifrei de afaceri pe categorii de marime a întreprinderilor în intervalul 2001-2004

	2001	2002	2003	2004
Micro	-7.0	-2,5	7,3	17,5
Mici	1.2	5,4	-1,5	15,5
Mijlocii	16.8	0,3	3,4	19,7
Total IMM	3.3	1,3	2,7	17,6

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS, calcule ANIMMC

• Pe ansamblul sectorului IMM, cifra de afaceri creste într-un ritm semnificativ de-a lungul întregii perioade, cu randamentul cel mai notabil în anul 2004.
• În ceea ce priveste categoriile de marime, firmele mijlocii prezinta o crestere anuala peste medie în 2001, o revenire în 2003 si cea mai semnificativa si spectaculoasa crestere în 2004.
• Întreprinderile mici au avut o evolutie pozitiva cu exceptia anului 2003 când rata de crestere a înregistrat valori negative (-1,5%), dar s-au reînscris pe o curba ascendenta în anul 2004.
• Micro-întreprinderile confruntate cu o situatie negativa în 2001, de relativa stagnare în urmatorul an, îsi revin si se reîncadreaza pe un trend crescator la indicatorul cifra de afaceri în 2003 si, mai ales 2004.

În continuare analiza se aprofundeaza pe sectoarele principale de activitate. Graficul 3.1.c. prezinta cifra de afaceri pe sectoare economice în perioada 2000- 2004.

Grafic 3.1.c. Cifra de afaceri a IMM-urilor pe sectoare economice, în milioane de Euro în intervalul timp 2000-2004
Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

În anul 2004 cifra de afaceri a IMM atingea 45.028 milioane de Euro în domeniul serviciilor, 13.835 milioane Euro în industrie, 4.758 milioane Euro în constructii si 1.435 milioane Euro în agricultura. Serviciile reprezinta desigur cel mai important sector din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cu o suma aproape tripla fata de sectorul industrial, de aproape zece ori mai mare ca totalul din constructii si de peste treizeci de ori cifra de afaceri din agricultura.

De altfel, toate sectoarele economice relevante prezinta cresteri constante de-a lungul întregii perioade. Pentru a scoate în evidenta schimbarile în evolutia cifrei de afaceri pe sectoare, tendintele instalate în timp sunt analizate în Tabelul 3.1.b. care prezinta ratele de crestere, de unde se observa faptul ca:

• sectorul Constructiilor a avut cea mai accentuata crestere în întreg intervalul de timp monitorizat.
• ratele de crestere în anul 2004 fata de 2003 sunt semnificative ca valori la toate sectoarele de activitate. Constructiile se remarca cu o rata de crestere de 19,4% peste media sectorului IMM. Celelalte sectoare graviteaza în jurul mediei.

Tabelul 3.1.b. Rata de crestere a cifrei de afaceri pe sectoare economice comparativ cu anul precedent -%-

	2001	2002	2003	2004
Agricultură	30,6	8,2	-1,7	16,7
Industrie	5,6	7,6	3,3	18,2
Construcţii	11,3	16,6	5,9	19,4
Servicii	1,4	-2,0	2,4	17,2
Total IMM	3,3	1,3	2,7	17,6

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC


3.1.2. Profitabilitatea sectorului IMM în anul 2004

Unul dintre cei mai importanti indicatori ai profitabilitatii este raportul dintre profitul net si cifra de afaceri, adica procentul din cifra de afaceri care se transforma în profit net. În Tabelul 3.1.c. este redat acest raport, pe categorii de marime a IMM, în perioada 2001-2004

Tabelul 3.1.c. Raportul dintre profit net pe cifra de afaceri, pe categorii de marime -%-

	2001	2002	2003	2004
Micro	2,3	4,4	5,4	8,6
Mici	3	2,3	2,9	3
Mijlocii	2,7	2,2	3,2	2,6
Total	2,7	3,0	4,1	4,7

Sursa: Ministerul Finantelor Publice,INS si calcule ANIMMC

• Datele tabelului scot în evidenta câteva aspecte, si anume:
• Micro-întreprinderile au fost în anul 2004 în masura sa genereze profituri nete mai mari în raport cu cifra de afaceri, fiind urmate de firmele mici, în timp ce firmele mijlocii au fost cea mai putin profitabile în termeni relativi de analiza.
• Analizând evolutia profitabilitatii în timp, observam ca tot microîntreprinderile sunt cea mai dinamica categorie, cu un raport anual la acest indicator deasupra mediei pe total sector IMM si peste valorile înregistrate in celelalte categorii de întreprinderi;
• în schimb, în cazul celor doua categorii din urma acest raport a fost mult mai constant comparativ cu micro-întreprinderile care par a se confrunta cu o mai mare cu o mai buna conjunctura în 2004, dar o mai accentuata vulnerabilitate a indicatorilor de parcurs.

Tabelul 3.1.d. reda raportul dintre profitul net si cifra de afaceri înregistrat de IMM-uri pe sectoare economice, în perioada 2001-2004

Tabelul 2.1.f. Profit net pe cifra de afaceri, pe sectoare economice (rata de crestere, %)

	2001	2002	2003	2004
Agricultură	0,3	-4,1	-4,2	3,1
Industrie	3,1	2,8	3,9	3,8
Construcţii	6,5	6,1	5,6	6,6
Servicii	2,3	3	4	4,8
Total	2,7	3	4	4,7

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Datele statistice aferente anului 2004 arata ca sectorul constructiilor este în masura sa genereze cele mai mari profituri nete în raport cu cifra de afaceri (6,6%) urmat îndeaproape de sectorul serviciilor (4,8%) si, la un nivel apropiat de industrie (3,8%) în timp ce agricultura se afla pe ultima pozitie cu doar (3,1%.) sub media pe total sector IMM.

Anul 2002 si 2003 confirma rezultatele slabe la agricultura în special, înregistrând diminuari drastice ale profitului net pe cifra de afaceri. Totusi, din punct de vedere al tendintei de evolutie a profitabilitatii prin prisma acestui indicator sintetic, agricultura a înregistrat rezultate notabile, reusind sa treaca de la crestere aproape zero a profitabilitatii in anul 2001,negativa în 2002 si, respectiv 2003 la valori pozitive ale profitabilitatii în anul 2004. Bine pozitionate la capitolul profitabilitate în 2004 a fost IMM-urile din constructii, urmate de cele din industrie.

3.1.3. Productivitatea muncii în sectorul IMM

Eficienta si rentabilitatea IMM-urilor pot fi masurate cu ajutorul mai multor indicatori economici, dintre care cel mai relevant este nivelul productivitatii, definit ca raport între cifra de afaceri si numarul de angajati sau alternativ, ca productie pe angajat. Marimea indicelui de productivitate depinde de politica preturi de vânzare a produselor dar si de politica de personal a firmei.

În multe cazuri, reducerea numarului de angajati este un factor care influenteaza direct cresterea nivelului de productivitate, dar lucrul acesta nu s-a înregistrat în sectorul IMM în cursul anului 2004, ci dimpotriva numarul de personal a crescut. Volumul vânzarilor si cifra de afaceri depind, desigur, de modul de organizare al firmei, de deciziile de marketing, de modalitatile de promovare si distribuire a produselor si, în general, de organizarea întregului lant de distributie.

Pentru a obtine o imagine realista a performantelor sectorului IMM în termeni de productivitate, vom utiliza aceeasi metoda de analiza pe categorii de marime si sectoare de activitate. Graficul 3.1.d. reda productivitatea în Euro pe angajat, pe clase de marime si urmarind aceeasi perioada 2000 - 2004.

Datele privind productivitatea trebuie analizate cu grija si doar comparatiile între întreprinderile mici si mijlocii sunt permise si aceasta deoarece în rândul micro-întreprinderilor sunt multe societati comerciale cu raspundere limitata si cu asociat unic. Prin urmare, acele firme unde asociatul unic este si singurul implicat în activitatea de zi cu zi a firmei, figureaza cu 0 angajati si functioneaza depunând bilant contabil.

Cu aceste precizari metodologice de interpretare retinem ca în 2004 productivitatea se ridica la valoarea de 26 592 de Euro în cazul microîntreprinderilor, 30 984 pentru întreprinderi mici si 25 894 pentru firme mijlocii; media pe total IMM este 27 823 de Euro.

Cel mai mare nivel al productivitatii în România a fost înregistrat de întreprinderile mici, respectiv cu 11,3% mai mult decât media sectorului IMM si este putin neobisnuita comparativ cu cei 15 membri traditionali din Uniunea Europeana unde modelul este exact opus, în sensul ca cea mai mare productivitate este înregistrata de firmele mijlocii, care au cifre aproape duble fata de micro-întreprinderi (Comisia Europeana, 2003, tabelul 3.1, pag.26). In schimb, micro-întreprinderile care au urmat la acest indicator o evolutie descendenta din anul 2000, continua totusi sa aiba valori ridicate ale productivitatii, asemanator celor mijlocii. Cum se aprecia, întreprinderile mici, au avut o evolutie oscilatorie de-a lungul anilor, dar în anul 2004 au înregistrate cel mai inalt nivel de productivitate fata de celelalte sectoare.

Plecând de la precizarile metodologice anterioare productivitatea microîntreprinderilor se explica prin:

- Prezenta mâinii de lucru ne-remunerate în micro-întreprinderi (patronul, unic asoaciat si administrator are dreptul la primirea de dividende si nu la salariu, chiar daca presteaza activitate curenta în firma), si acest aspect este cu atât mai relevant cu cât firma este mai mica si nu figureaza cu angajati formali;

- Un puternic efect de structura datorat prezentei mari a micro-firmelor în domeniul serviciilor. Serviciile au un grad de productivitate peste medie (cum reiese din graficul 3.1.e.).

În schimb, nivelul înca redus al productivitatii muncii în întreprinderile mijlocii poate avea ca explicatie de cauzalitate urmatoarele:

- Nivelul înca mic al salariilor pe piata muncii descurajeaza tendintele de rationalizare a muncii si se concretizeaza în angajarea sau mentinerea unui numar mai mare de angajati decât este justificat si în locul stimularii competitiei interne în firma. Aceste lucru are efecte pozitive asupra nivelului de angajare în sectorul IMM si, respectiv în economie, dar se reflecta negativ în indicatorul de productivitate a muncii;

- In sfârsit dar nu în cele din urma, privitor la situatia care se mentine înca particulara în România, poate fi justificata ca urmare a faptului ca firmele din categoria mijlocie de întreprinderi sunt înca împovarate de un numar excedentar de angajati. La aceste indicii ajungem tinând cont de faptul ca multe dintre aceste întreprinderi nu au aparut de la „firul ierbii” (emergente), ci în urma unui proces de privatizare, de transfer de proprietate (cu predilectie prin metoda MEBO ”management and employee buy out”) care le-a obligat într-un fel sa-si conserve numarul de personal, si aceasta în pofida faptului ca indicatorii economicofinanciari nu sunt atât de performanti.

Graficul 3.1.d Productivitatea muncii, pe categorii de marime, exprimata în Euro/angajat


Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS

Tabelul 3.1.d înfatiseaza ratele anuale de crestere a productivitatii IMM-urilor, pe categorii de marime, în perioada 2000-2004. Întreprinderile micro si mici au fost caracterizate de o crestere a productivitatii în anul 2002, urmata de un declin destul de semnificativ în 2003. În schimb, în anul 2004 s-au înregistrat o situatie de redresare a productivitatii la toate categoriile de marime.

In special, întreprinderile mijlocii, despre care se detalia ca se caracterizeaza printr-o situatie particulara comparativ cu tendintele generale din cele 15 state membre ale UE, totusi în 2004 au marcat o apreciere a ratei de crestere, considerabil fata de anii precedenti.

Tabelul 3.1.d Ratele de crestere a productivitatii muncii fata de anul anterior, pe categorii de marime, 2000-2004

	2001	2002	2003	2004
Micro	-2.5	-1.0	-12.6	-5.9
Mici	-5.5	+1.8	-9.1	+9.5
Mijlocii	+7.4	-6.2	-0.2	+15.6

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Productivitatea IMM-urilor analizata pe sectoare relevante ale economiei si exprimata în Euro pe angajat este prezentata în Graficul 3.1.e. În anul de 2004 productivitatea IMM-urilor din domeniul serviciilor era de 36 863 Euro/angajat, în industrie de 17 303, de 18 964 în constructii si de 18 445 de Euro/angajat în agricultura.

Grafic 3.1.e Productivitatea muncii pe sectoare, exprimata în euro/angajat


Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Sectorul serviciilor se detaseaza cu cea mai mare productivitate, cu aproximativ 50% în plus fata de celelalte sectoare. Însa, aceste date trebuie interpretate cu atentie si tinând cont de specificitatea sectorului, datorita diversitatii de activitati din sectorul servicii, în care se include si comertul, precum si preponderentei micro-întreprinderilor în acest domeniu, care afecteaza rezultatul agregat. Un punct important îl reprezinta performanta sectorului constructii, care se mentine peste performanta din industrie.

În plus în anul 2004, pe fondul unuia dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, IMMurile din agricultura a cunoscut o productivitate mai mare, atingând un nivel valoric asemanator sectorului constructii.

În Tabelul 3.1.e analizam evolutia productivitatii muncii în IMM-uri pe sectoare economice, în perioada 2000-2004.

Tabelul 3.1.e Ratele de crestere a productivitatii în IMM, pe sectoare principale în anii 2001 -2004 fata de anul precedent

	2001	2002	2003	2004
Agricultură, silvicultură şi pescuit	36.7	-0.9	-1.5	17.8
Industrie şi energie	-3.5	-1.3	-2.2	11.7
Construcţii	3.4	11.5	-3.9	9.5
Servicii	0.2	-1.2	-10.1	2.8

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Asa cum se poate observa în tabelul de mai sus, cea mai importanta crestere a fost înregistrata de IMM-urile din agricultura, silvicultura si pescuit care au înregistrat o crestere cu 17,8% mai mult decât în anul precedent, mai ales ca în anii anteriori a avut rate negative de crestere. Se mai poate adauga si observatia ca pe locul 2 se afla sectorul industrie care a avut o rata de crestere a productivitatii mai ridicata fata de cea din sectorul constructiilor.

De altfel, tendinta pozitiva este valabila si pentru celelalte sectoare, determinând redresarea liniei de evolutie pe ansamblu a IMM-urilor. Desi productivitatea sectorului servicii nu difera cu mult fata de anul precedent (o crestere de doar 2,8%), totusi tendinta generala de crestere a productivitatii muncii în sectorul IMM i se datoreaza având în vedere ponderea ridicata a acestuia în totalul IMMurilor.


3.1.4. Costul fortei de munca în sectorul IMM

O alta latura majora în analiza informatiilor de bilant ale firmelor este costul fortei de munca. Exista multi indicatori interesanti în acest domeniu, iar aici ne vom referi la unul dintre cele mai importanti respectiv, la raportul dintre contributiile la asigurarile sociale si costul brut al fortei de munca.

Acest indicator se determina pe categorii de marime a întreprinderilor si sectoare economice relevante în care-si desfasoara activitatea. Analiza se concentreaza asupra costului unitar cu forta de munca ca raport între suma salariilor si a contributiilor la asigurarile sociale si numarul de angajati.

Tabelul 3.1.f Costul fortei de munca pe angajat, pe categorii de marime (în paranteza se evidentiaza rata de crestere %), în Euro

	2001	2002	2003	2004
Micro	1.969	1.872 (-4.9)	1.545 (-17.5)	1.287 (-16.7)
Mici	1.799	1.825 (1.4)	1.790 (-1.9)	1.964 (9.7)
Mijlocii	2.282	2.197 (-3.7)	2.172 (-1.1)	2.423 (11.6)
Total	2.017	1.965 (-2.6)	1.835 (-6.6)	1.926 (5.0)

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Analiza tabelului de mai sus ne arata câteva lucruri interesante si anume:

- întreprinderile mijlocii au cel mai ridicat cost unitar al fortei de munca pe întreaga perioada a acestei analize, urmate de firmele mici si apoi de micro-întreprinderi;

- în 2004 costul pe angajat era, în medie, de 1.926 Euro pe angajat, 2.423 de Euro la întreprinderile mijlocii, de 1.964 de Euro la firmele mici si de 1.287 de Euro la micro-întreprinderi;

- În 2002 si 2003 costul scazuse considerabil în toate categoriile de marime, dar în schimb, în 2004, doar în cazul micro-întreprinderilor s-a semnalat acest aspect, celelalte categorii de marime înregistrându-se valori peste medie.

- contributie importanta în cresterea costului unitar total cu 5% pe total comparativ cu anul anterior au avut-o întreprinderile mijlocii pentru care acest raport s-a marit cu 11,6%.

În Tabelul 3.1.g. se poate urmari evolutia costului unitar al fortei de munca, pe sectoare economice principale, în perioada 2000-2004, împreuna cu ratele de crestere. Valorile acestora pe sectoare individuale sunt destul de apropiate de medie, ceea ce denota o anumita omogenitate si faptul ca media nu este asimetrica, în sensul de a fi influentata major de sectorul cu cea mai mare pondere în numarul de angajati în IMM-uri.

Focalizând pe anul 2004, sectorul agricultura prezinta cel mai mare cost unitar, respectiv 2.205 Euro pe angajat, urmat de constructii cu 2 030 de Euro. Celelalte doua sectoare înregistreaza niveluri valorice ceva mai mici, respectiv industria cu 1.926 Euro este urmata de servicii, având 1,888 Euro pe angajat. Se poate concluziona ca adevarata contributie la marirea costului unitar fata de anul precedent o are sectorul IMM din agricultura, urmat de cele din sectorul constructii.

Tabelul 3.1.g Costuri unitare al fortei de munca pe angajat, pe sectoare principale (în paranteze se afiseaza ratele de crestere %), în Euro

	2001	2002	2003	2004
Agricultură	1.831	1.764 (-3.7)	1.644 (-6.8)	2.205 (34.1)
Industrie	2.057	1.974 (-4.0)	1.809 (-8.4)	1.926 (6.5)
Construcţii	2.126	2.047 -3.7	1.859 (-9.2)	2.030 (9.2)
Servicii	2.026	1.993 (-3.7)	1.884 (-9.2)	1.888 (9.2)
Total	2.017	1.965 (-2.6)	1.835 (-6.6)	1.926 (5.0)

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Este stiut ca salariile angajatilor numai în IMM-uri, ci în toate firmele variaza în functie piata locala de forta de munca si de localizarea în diferite regiuni de dezvoltare. Aceasta analiza prezinta un index al salariului net pe angajat în IMM, în comparatie cu media nationala (aceasta din urma a fost fixata la 100).

Pe harta 3.1.h. se ilustreaza indexul salariilor platite de IMM-uri pe regiuni de dezvoltare în anul 2004, comparativ cu media la scara nationala.

Harta 3.1.h Indicele de salarizare pe regiuni, media nationala=100, 2004


Sursa: calcule ANIMMC

Dupa cum se poate observa, regiunea Bucuresti-Ilfov are cea mai mare indice de salarizare din toata tara. Cele mai scazute nivele ale indicelui de salarizare se înregistreaza în regiunile Sud-Vest Oltenia si la o valoarea apropiata în Nord-Est, ceea ce înseamna salarizare aproape la jumatate fata din nivelul înregistrat în Bucuresti. Vestul si Centru au salarii ceva mai mari, desi sunt mai mici decât media nationala, acestea sunt totusi cu 24-27% mai mari decât media regiunii Sud-vest, care avea cel mai mic nivel.

• Principalele concluzii:
• Întreprinderile mijlocii au realizat 35,4% din cifra totala de afaceri a IMM, urmate de întreprinderile mici cu 34,6% iar micro-întreprinderile au contribuit cu 30% la cifra de afaceri pe întreg sectorul IMM .
• Firmele mijlocii au avut o dinamica foarte accentuata începând cu anul 2003;
• Pe sectoare de activitate Serviciile reprezinta desigur cel mai important sector din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cu o suma aproape tripla fata de sectorul industrial, de aproape zece ori mai mare ca totalul din constructii si de peste treizeci de ori cifra de afaceri din agricultura.
• In termeni de dinamica a sectoarelor la indicatorul cifra de afaceri sectorul Constructiilor a avut cea mai accentuata crestere în întreg intervalul de timp monitorizat;
• În ceea ce priveste profitabilitatea, micro-întreprinderile au obtinut profiturile nete cele mai mari raportat la cifra de afaceri;
• Productivitatea medie determinata ca cifra de afaceri la un angajat s-a ridicat la valoarea de 27.823 de Euro, iar întreprinderile mici au obtinut cea mai buna productivitate, respectiv 30.984 Euro pe angajat;
• In schimb, întreprinderile mijlocii înregistreaza cea mai accentuata crestere a productivitatii fata de 2003, ceea ce le ajuta sa recupereze diferentele de nivel fata de statele europene membre UE.
• Sectorul serviciilor a obtinut de asemenea rezultate bune la indicatorul de productivitate, respectiv 36.863 Euro/angajat;
• Intreprinderile mijlocii au cel mai ridicat cost unitar al fortei de munca pe întreaga perioada a acestei analize, urmate de firmele mici si apoi de microîntreprinderi;
• Focalizând pe anul 2004, sectoarele agricultura si constructii prezinta cel mai mare cost unitar, respectiv 2.205 Euro pe angajat si 2.030 de Euro.
• Regiunea Bucuresti-Ilfov prezinta un indice de salarizare mediu pe angajat dublu fata de cele platite în alte regiuni. Regiunea Sud-vest are cel mai mic nivel al indicelui de salarizare pe angajat, care reprezinta 53 % din nivelul mediu al salariilor platite în Bucuresti.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››