4.1.1 Cererea de servicii de sprijinire a afacerilor

Cererea de servicii de asistenta în afaceri este înca nesemnificativa în sectorul IMMdin România, asa cum reiese si din ancheta realizata de ANIMMC în decursul anului20051. Diagrama de mai jos ilustreaza clar faptul ca proportia de IMM care nu autilizat niciodata serviciile de asistenta în afaceri este destul de mare (peste 60%).

Diagrama 4.1.a Ponderea IMM care a procurat servicii de asistenta în 2004


Sursa: ANIMMC, ancheta “Situatia si necesitatile întreprinderilor mici si mijlocii dinRomânia”

Între marimea companiei si cererea de servicii de consultanta exista o corelatiepozitiva, deoarece companiile mai mari detin mijloace financiare suficiente pentrua procura de pe piata aceste servicii. Nu exista diferente remarcabile pe sectoare,desi se poate deduce ca sectorul de productie este cel mai avansat în utilizareaserviciilor de consultanta.

Urmatoarea diagrama ilustreaza diferentele sectoriale în procurarea serviciilor deconsultanta, pe tipuri de servicii utilizate. Evident, sectoarele au caracteristicidiferite, legate de cerintele specifice ale companiilor. Totusi, se poate deduce caIMM utilizeaza în cea mai mare masura serviciile de pregatire profesionala si celelegate de aspectele functionale ale activitatilor afacerilor respective, cum ar fifinante, marketing, productie si conceptie.

Ponderea companiilor care au cerutasistenta pentru standarde si certificari de calitate este destul de mica, cu exceptiasectorului de constructii, unde reglementarile privind siguranta sunt foarterestrictive.

1) NASMEC, “Situatia si necesitatile întreprinderilor mici si mijlocii din România”, 2005.
Oamenii de afaceri au raspuns urmatoarelor întrebari:
• Ati apelat vreodata la servicii de consultanta ?
• Ce tip de servicii ati folosit? (planificarea afacerilor, asistenta referitoare laaspectele functionale ale activitatilor afacerii Dvs., asistenta tehnica pentrustandarde si certificare, pregatire profesionala, altele)

Diagrama 4.1.b Tipuri de servicii procurate de IMM în 2004


Sursa: ANIMMC, ancheta “Situatia si necesitatile întreprinderilor mici si mijlocii dinRomânia”

In 2004, Institutul National de Statistica a realizat o cercetare referitoare laserviciile pentru afaceri oferite întreprinderilor, prin colectarea de date despre cifrade afaceri, pe tipuri de clienti 2). Aceste cifre pot reflecta cererea de servicii pentruafaceri exprimata la nivel de companii românesti private. Alocarile financiare aleIMM pentru procurarea de servicii pentru afaceri sunt prezentate în diagrama de maijos.

Diagrama 4.1.c Cheltuieli destinate serviciilor pentru afaceri în 2003(intreprinderi micro, mici si mijlocii)


Sursa: ANIMMC, ancheta “Situatia si necesitatile întreprinderilor mici si mijlocii dinRomânia”

Modul de a cheltui este clar influentat de marimea companiei. Microintreprinderilesi-au cheltuit mai mult de jumatate din buget pentru servicii de consultanta cum arfi cele fiscale, contabile, de planificare a afacerilor si de management; serviciile deIT absorb 26% din cheltuieli.

Spre deosebire de acestea, întreprinderile mici simijlocii au alocat cea mai mare pondere a bugetului lor pentru servicii de IT,datorita faptului ca aceste companii tind sa opereze sisteme mai sofisticate, a carorîntretinere se externalizeaza. Bugetul alocat pentru procurarea altor servicii esteneglijabil în comparatie cu cele mentionate anterior.

Microîntreprinderile au utilizatnumai 5% din bugetul lor pentru procurarea de studii si cercetari de piata, în timpce alte companii au alocat pentru astfel de servicii numai 3%. Cheltuielile cuserviciile de recrutare sunt mai mari la întreprinderile medii, deoarece acestea au oorganizare interna mai structurata si recruteaza personal de pe piata muncii în locde a utiliza canalele informale.

2) INS, “Activitatea de servicii pentru îintreprinderi”, 2004

4.1.2 Structurile de sprijinire a afacerilor

Organizatiile de sprijinire a afacerilor au obiectivul de a oferi asistenta companiilorla înfiintare si dezvoltare, printr-o gama larga de servicii, care se pot oferi partialsubventionat sau la pretul pietei. Pentru o prezentare mai structurata, serviciile despijinire a afacerilor din România sunt grupate 3) în 3 categorii mari, dupa tipul deserviciu oferit IMM. Altfel spus, aceste categorii sunt: receptie, facilitati siinformatii de baza; servicii de consultanta si pregatire profesionala; si locati simediu.

4.1.2.1 Receptie, facilitate si informatii de baza

ANIMMC este principalul furnizor guvernamental de informatie privind sectorul IMM,în ceea ce priveste statistica sectoriala, publicatiile si bazele de date. În afaraacestui serviciu public de informare, ANIMMC de asemenea disemineaza, prin site-ulsau de web (www.animmc.ro), sau prin publicatii specifice, informatii importanteprivind sursele de finantare sau asistenta oferita de donatorii de fonduri IMM-urilor,modul în care se înfiinteaza un IMM, legislatia cu impact asupra IMM, influentaaderarii la UE asupra sectorului, standarde de calitate si certificate ISO, initiativelegate de dezvoltarea IMM la nivel national si international.

În privinta aspectelor legate de aderarea la UE, în 1995 Comisia Europeana afinantat înfiintarea de centre de informare europeana (Euro Info Centers) înRomânia. Reteaua româneasca de astfel de centre este compusa din 8 structuriamplasate în fiecare regiune economica de dezvoltare. Centrele de informareeuropeana sunt specializate în informarea, asistenta, consultanta si documentareaasupra subiectelor de interes european, în scopul de a ajuta întreprinderile din tara,în special IMM, sa aiba success în competitia de pe piata comuna.

Ele prezintadiverse informatii, cum ar fi oportunitatile de afaceri, surse de finantare pentruIMM, acte juridice UE cu referire la afaceri, reglementari si standarde. Deasemenea, centrele de informare europeana obtin informatii si consultari pentruIMM în procesul de depunere a documentelor necesare pentru certificarea la nivelde Sistem de management a calitatii.

3) Cf. Directoratului General al Comisiei Europene pentru întreprinderi (SMIE basa de date).

În 2003-2004, centrele de informare europeana au condus o campanie desensibilizare, cu seminarii si întruniri, toate adresate IMM si referitoare la chestiunimajore legate de largirea UE, accesul la fondurile europene, fiscalitate, program definantare pentru companiile interesate de implementarea unui sistem de calitate.Ca rezultat al acestei campanii, câteva dintre centre au organizat 13 evenimentepublice importante care sa furnizeze informatii despre impactul economic al largiriiUE si necesitatea pregatirii pentru a face fata competitiei existente pe piataeuropeana largita. Pentru a promova inovatia, Oficiul National al Patentelor a lansatprogramul InovIMMŽ, directionat catre facilitarea accesului la o baza de datecontinând patente si tehnologii noi.

Informatia furnizata consta în materialdocumentar complet despre patente, studii specializate ale tendintelor în inovatie sievolutiile cele mai recente, si solutii inovatoare pentru întreprinderi. Serviciul sefurnizeaza din Bucuresti, de la punctu national de contact, contra cost.

4.1.2.2 Servicii de consultanta si pregatire profesionala

Exista putini furnizori de servicii de consultanta la nivel national care pot sa îsiasigure prezenta în toata tara. ANIMMC a planificat înfiintarea unor oficii localecare sa faciliteze accesul la help desks/puncte de contact pentru IMM. Aceste oficiiau rolul de a furniza servicii de consultanta de baza si sa ofere asistenta oamenilorde afaceri care depun aplicatii în cadrul programului national de granturi.

Alta entitate foarte activa în acest domeniu este Agentia nationala de ocupare afortei de munca (ANOFM), care administreaza un program special intitulat“Consultanta în Afaceri”, pentru o oferi servicii de consultanta persoanelor somerecare intentioneaza sa îsi deschida propria afacere. Programul se realizeaza la nivelde birouri locale ANOFM, unde s-au înfiintat unitati speciale de consultanta.

Deoarece sunt prezente pe tot cuprinsul tarii, Camerele de Comert ar putea deasemenea sa joace efectiv un rol de organizatii de sprijinire a afacerilor pentru IMM.În România, exista 42 Camere de Comert, cu statut de organizatii nonguvernamentalesi non–profit, în care calitatea de membru este gratuita. Asociatiileoamenilor de afaceri sunt de asemenea implicate în livrarea de servicii deconsultanta membrilor acestora.

În afara structurilor nationale, exista de asemenea unele centre locale de sprijinirea afacerilor, oferind o întreaga gama de servicii pentru dezvoltarea afacerilor unorclienti locali. Multe s-au înfiintat ca organizatii non profit, cu sprijinul donatorilorde fonduri si având ca tinta sectorul IMM, dar gradul lor de sustenabilitate s-adovedit indoielnic. Mai mult, astfel de organizatii tindeau sa ofere servicii foartegenerale, cu un grad redus de specializare, neglijând astfel cererile mai sofisticate.Spre deosebire de acestea, piata companiilor private de consultanta în afaceri estedestul de dinamica si s-a dezvoltat recent.

Acesta este segmentul de piata catrecare si-au îndreptat atentia programele PHARE si cele guvernamentale, în scopul dea sprijini aceste companii în a livra servicii de calitate pentru IMM, în vedereaaderarii la UE.

4.1.2.3 Locatii si mediu

Organizatiile de sprijinire a afacerilor care ofera sedii si mediu sunt de 2 tipuri:incubatoare de afaceri si parcuri industriale si tehnologice.

Din analizele efectuate de ANIMMC reiese ca sprijinul acordat IMM si afacerilor nouînfiintate prin incubatoarele de afaceri este un instrument economic util, dedezvoltare si promovare a noilor afaceri, de încurajare a inovatiei la nivel de IMM siafaceri nou înfiintate si de creare de noi locuri de munca. În acelasi timp, prinpromovarea si sprijinirea incubatoarelor de afaceri, autoritatile guvernamentale sicele locale pot sa îsi demonstreze cu usurinta angajarea în directia sprijiniriioamenilor de afaceri.

În România exista 21 4) incubatoare de afaceri amplasate pe tot cuprinsul tarii, asacum se prezinta în harta de mai jos. Lista completa este inclusa în Anexa D.

4) Unul dintre incubatoare va deveni operational in noiembrie 2005

Tabelul 4.1.d Distributia geografica a incubatoarelor de afaceri, 2004



Toate incubatoarele de afaceri s-au înfiintat dupa 1992, îndeosebi cu sprijininternational, si mai ales programul PHARE FIMAN/PAEM si cel al Bancii Mondiale,sau prin fonduri private. Ele au fost initial amplasate în regiuni subdezvoltate sau încele aflate în declin industrial si restructurare. Au urmat alte initiative,independente, care au generat indoieli asupra profitabilitatii si sustenabilitatiiproprii a structurilor create. Incubatorul de afaceri de la Timisoara este unicul carebeneficiaza de fonduri publice, furnizate prin municipalitate si prin universitatea destat.

ANIMMC a realizat interviuri la incubatoarele de afaceri din România, pentru a-ticonstrui o imagine exacta a situatiei existente în sector si pentru a cunoaste tipurilede servicii furnizate pentru IMM si întreprinderi nou înfiintate (start-ups). Au fostculese date de la 17 incubatoare din totalul de 21; cele mai importante constatarisunt prezentate în tabelul si în diagrama de mai jos.

Tabel 4.1.a Stastistica IMM din cadrul incubatoarelor de afaceri

Numar de incubatoare pe numar de Numarul IMM sprijinite, defalcare pe companii sprijinite în 2004 sectoare, în 2004
1 la 5	6 la 15	16 la 25	Industrie	Comert	Servicii
3	6	8	60	48	111

Sursa: ANIMMC, ancheta asupra incubatoarelor de afaceri si parcurilor industriale sitehnologice

Incubatoarele adapostesc în medie 11 IMM, mai putin decât media EU BIC de 34întreprinderi sustinute per incubator. Majoritatea IMM din incubatoare apartinsectorului de servicii si a celui industrial, si nu exista un sector tinta catre carepotentialii chiriasi sa se îndrepte cu claritate.

Toate incubatoarele ofera servicii de consultanta în afaceri, cum ar fi cele deînfiintare a unei companii sau conceperea unui plan de afaceri, contribuind astfel lalargirea ofertei de servicii de consultanta. Trei dintre incubatoare nu ofera spatii debirouri 5), cu toate ca detin facilitati pentru conferinte si pregatire profesionala siofera servicii de birotica si secretariat.

Zece incubatoare ofera servicii ICT, si numaidoua incubatoare au laboratoare. Aceste date se vor schimba probabil odata cuînfiintarea de noi incubatoare, cu obiective mai specifice, tehnologice, pentru apromova întreprinderile cu spirit inovator din sectoarele economice cu valoareadaugata mare.

5) In România acestea sunt definite ca “incubatoare cu pereti deschisi” sau “incubatoaredeschise”.

Diagrama 4.1.e Tipuri de servicii oferite de incubatoarele de afaceri, 2004


Sursa: ANIMMC, ancheta asupra incubatoarelor de afaceri si parcurilor industrialesi tehnologice

ANIMMC a realizat apoi o a doua ancheta, pentru a analiza managementulincubatoarelor de afaceri6. Constatarile anchetei arata ca numai 16% din manageriide incubatoare au urmat un curs de pregatire profesionala specifica. Managerii deincubatoare considera ca succesul acestora rezida în închirierea spatiilor de birouriadecvate si bine echipate, si nu considera furnizarea de servicii de consultanta ca unnucleu al afacerilor lor.

Managerii de incubatoare declara ca prioritatile lor pentru viitorul apropiat suntpromovarea mai buna a imaginii lor potentialilor clienti si diversificarea tipurilor deservicii oferite. Ei se asteapta sa primeasca mai mult sprijin de la autoritati,deoarece considera ca exista posibilitati pentru îmbunatatiri. Persoaneleintervievate vad aderarea României la UE ca pe un catalizator pentru noi investitii însectorul IMM, si de asemenea considera ca aceasta va duce la un mediu de afacerimai competitiv.

6) Chestionarul a avut 39 de întrebari, incubatoarele raspunzând la urmatoarele:Va rugam sa precizati numarul persoanelor care au urmat cursuri de pregatire profesionala înultimii 2 ani;
Va rugam sa precizati care sunt servciile pe care clientii le apreciaza cel mai mult;
Va rugam sa precizati care sunt problemele întâlnite în administrarea incubatorului;
Va rugam sa precizati, dupa opinia Dvs, cum va influenta aderarea României la UE evolutiapietei locale;
Va rugam sa precizati actiunile planificate pentru viitorul imediat.

Parcurile industriale si tehnologice reprezinta un concept destul de nou în România.Decizia Guvernului nr. 65/30.08.2001, emisa de govern, stabileste cadruladministrativ pentru înfiintarea si functionarea parcurilor industriale, în timp ceDecizia Guvernului nr. 14/24.01.2002 reglementeaza înfiintarea parcurilorindustriale si tehnologice. Decizia stipuleaza ca infrastructura pentru un parcindustrial poate fi creata ca afacere independenta si poate primi sprijin financiar fiede la administratia locala fie de la autoritatile guvernamentale.

Responsibilitateapentru alegerea celui mai adecvat amplasament, pentru înfiintarea si dezvoltareaparcului industrial apartine companiei care administreaza parcul. Se aplica deducerifiscale din profit în vederea promovarii crearii noilor infrastructuri sau expansiuniicelor existente.

Prin sprijinirea crearii acestor infrastructure guvernul doreste sa:
- creeze noi oportunitati pentru locuri de munca,
- atraga în mod mai liber investitii directe,
- creeze o societate bazata pe cunoastere.

Ministerul Administratiei si Afacerilor Interne a înregistrat oficial 30 de parcuriindustriale, lista completa fiind inclusa în acest raport la Anexa E. Putine dintre elesunt însa operationale, si multe lucreaza sub capacitatea nominala. Parcurilefunctionale adapostesc în cadrul lor în medie 18 companii, 98% din acestea fiindIMM. Cele mai multe companii amplasate în parcurile industriale sunt cele dinsectorul de productie, firmele de servicii sau cele din sectorul comercial având opondere mai mica.

Toate parcurile industriale furnizeaza spatiu modular si functional, si multe dintreele ofera servicii de securitate, curatenie, sali de sedinte, etc. Unele dintre eleofera de asemenea servicii de consultanta în afaceri. Este de remarcat ca numaidoua dintre parcuri detin laboratoare echipate; în parcurile tehnologice acesteasunt în general disponibile.

Distributia geografica a parcurilor industriale urmeaza o tendinta inversa aceleiaobservata la incubatoarele de afaceri. Într-adevar, parcurile industriale, realizatemai ales prin investitii din sectorul privat, tind sa se amplaseze în zone cu niveleconomic mai ridicat, în apropierea centrelor industriale unde prospera deasemenea si investitiiile straine directe.

Diagrama 4.1.f. Distributia geografica a parcurilor industriale



4.1.3. Politica de sprijinire a furnizarii serviciilor de dezvoltare a afacerilor

Rezultatele unei anchete realizate de ANIMMC în 2005 arata ca IMM din Româniasunt prea putin interesate în utilizarea servicilor de consultanta. Principalele motivepentru a astfel de imagine sumbra pot fi gasite în calitatea slaba a serviciilorfurnizate, sau în foarte generala si slaba dorinta a IMM de a nu aloca din resurselefinanciare, si asa mici, pentru procurarea de servicii de pregatire profesionala sauconsultanta.

Daca acest sector trebuie sa creasca rapid, pentru a se putea confrunta cu gradulsporit de competitie aparut odata cu aderarea Romaniei la UE, este evident casprijinul autoritatilor trebuie sa joace un rol crucial. Obiectivul politicii desprijinire a serviciilor de dezvoltare a afacerilor este îmbunatatirea performantelorIMM, raspunzând necesitatilor lor operationale. Astfel, scopul interventieiautoritatilor este bidirectionat. Pe de o parte, trebuie sa rezolve lipsa decompetente si abilitati adecvate în rândul furnizorilor existenti de servicii, pe dealta parte trebuie sa promoveze în cadrul IMM o cultura directionata catre utilizareaserviciilor de consultanta si pregatire profesionala.

În 2004 ANIMMC a lansat si implementat un program multianual de “Servicii deconsultanta si pregatire profesionala pentru întreprinderi mici simicroîntreprinderi”, ca parte a efortuilor sale de a dezvolta antreprenoriatul si aîmbunatati sectorul de servicii pentru dezvoltarea afacerilor si gradul decompetitivitate a IMM. Programul a sprijinit accesul IMM la servicii de consultantaprin acordarea de granturi de pâna la 60% odin valoarea serviciilor procurate, pânala un plafon maxim ce nu putea depasi 100 milioane lei.

În vederea îmbunatatirii eficacitatii programului guvernamental pentru sprijinireaserviciilor de dezvoltare a afacerilor, ANIMMC a realizat un studiu de implementarea unui sistem de vouchere de consiliere (voucher counselling system - VCS). VCS esteun program subventionat al carui scop de baza este acela de a furniza activitati depregatire profesionala sau consultanta în afaceri orientate de piata, IMM existente sipotentialilor oameni de afaceri. Mai simplu spus, programul oferea beneficiarilorposibilitatea de a utiliza un serviciu de consultanta profesionist utilizând un voucherîn valoare de o anumita suma, pentru ca un numar determinat de ore de consultantasa aiba loc într-o anumita perioada de timp. Pentru a pregati terenul pentruimplementarea VCS, ANIMMC a început sa actualizeze baza sa de date continândfurnizori de servicii de consultanta si pregatire profesionala.

Si Comisia Europeana a considerat dezvoltarea calitatii serviciilor de consultanta sipregatire profesionala ca fiind cruciala pentru îmbunatatirea competitivitatii IMMdin România. În Programul Phare 2003 de coeziune economica si sociala s-a lansatun proiect de întarire a capacitatii furnizorilor de servicii de afaceri la nivelregional. Obiectivele proiectului sunt:

- îmbunatatirea capacitatii furnizorilor de servicii de afaceri de a furnizaservicii de consultanta de cea mai buna calitate si dezvoltarea unei retele la nivelnational a acestor furnizori, cu legaturi transnationale;

- îmbunatatirea competitivitatii IMM si microintreprinderilor românesti,datorita furnizarii catre acestea a unor de servicii de consultanta de cea mai bunacalitate;

- stimularea cererii de servicii de consultanta la nivel de IMM în România;ANIMMC a fost implicata în faza de conceptie a proiectului si de asemenea va furnizaasistenta tehnica în implementarea proiectului.

Pentru a întari rezultatele obtinute de primul program adresat serviciilor dedezvoltare a afacerilor, documentul de programare Phare 2004-2006, componentaCoeziune economica si sociala, a alocat 15 milioane Euro, pentru anii 2005 si 2006,pentru a sprijini, pe o scara mai larga, accesul extensiv si eficace a IMM la serviciide informare, consultanta si pregatire profesionala adecvate. Din bugetul total de15 milioane Euro, 1,2 milioane Euro vor fi alocati pentru activitati de asistentatehnica în timp ce restul, cea mai mare parte (13,8 milioane Euro) se va acorda subforma de granturi pentru sprijinirea IMM în procurarea de servicii de la Furnizori deServicii de Afaceri (Business Service Providers - BSPs). Obiectivul programului estecrearea unui sistem national de BSPs de cea mai buna calitate prin definirea unuistandard minim pentru serviciile furnizate si prin crearea asigurarii ca IMM îsi potpermite servicii adecvate. Lansarea programului este estimata pentru 2005, iarimplementarea va dura 18 luni.

Procesul de stabilire a unei politici nationale coerente pentru incubatoarele deafaceri si tehnologie este abia la început, dar trebuie sa se mentioneze ca s-aurealizat progrese importante în ultima perioada. În Strategia guvernamentala pentrudezvoltarea IMM, exista 2 masuri pentru sprijinirea crearii si dezvoltarii unor astfelde structuri. Acestea sunt masura B6 “Sprijinirea incubatoarelor de afaceri pentrusectorul de productie si pentru cele din sectoarele cu valoare adaugata mare” sirespectiv masura B7 “Sprijinirea dezvoltarii parcurilor industriale”.

Conform recomandarilor OECD, “Analiza performantei politicii pentru întreprinderidin România, anul 2004” si Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea IMM, si pebaza constatarilor din “Studiul privind situatia incubatoarelor de afaceri dinRomânia’’, ANIMMC a facut progrese importante în elaborarea “Strategiei pentrudezvoltarea retelei de incubatoare din România”. Aceasta strategie îsi propunedinamizarea mediului de afaceri si sprijinirea afacerilor nou înfiintate prininstrumente financiare specifice directionate la nivel local si sustinere de catreautoritatile locale si guvern.

Obiectivele strategice sunt urmatoarele:

• Colaborare pentru inovatie si tehnologie cu centrele de cercetari siuniversitati, pentru lansarea de noi produse si servicii;

• Dezvoltare regionala, promovând o dezvoltare echilibrata prin canalizarearesurselor catre regiuni dezavantajate si sectoare slab dezvoltate;

• Dezvoltarea lantului de furnizori, prin oferirea de componente speciale sicrearea de spin-offs, prin stabilirea de legaturi cu producatorii cheie,facilitând privatizarea / restructurarea marilor întreprinderi industriale;

• Internationalizarea, prin sprijinirea companiilor straine doritoare sapatrunda pe piata locala, sa stabileasca parteneriate cu firmele locale sausa utilizeze incubatoarele de afaceri ca baza de export pentru terte piete;

• Dezvoltare specializata ce se adreseaza unor sectoare industriale

Strategia se va concentra de asemenea pe sprijinirea sistematica a incubatoarelorde afaceri, prin promovarea înfiintarii unei “Asociatii nationale a incubatoarelor deafaceri”, creata din initiativa privata.

În conformitate cu strategia si obiectivele guvernamentale, ANIMMC, în parteneriatcu PNUD, si cu sprijin financiar de la guvernul japonez, a dezvoltat conceptual unprogram national multianual de înfiintare si dezvoltare a incubatoarelor de afaceriîn România. Programul va fi directionat catre sprijinirea înfiintarii a 5 incubatoare,si este prevazut sa se lanseze în 2005, cu începerea lucrarilor pe trei amplasamentepilot în Sf. Gheorghe, Brasov si Alba-Iulia.

În plus, ANIMMC va investi în continuare resurse pentru diseminarea informatiilordespre infrastructura existenta. Într-adevar, asa cum s-a subliniat si în publicatiaOECD, Analiza politicii de întreprinderi, sectorul IMM este foarte putin constient deexistenta acestor structuri si de serviciile disponibile în cadrul lor.

Studiu de caz: Centrul de dezvoltare al întreprinderilor mici si mijlocii Maramures siincubatorul de afaceri de la Baia Mare Centrul de dezvoltare al întreprinderilor mici si mijlocii Maramures (CDIMM Maramures) a fostînfiintat în 1994 ca o initiativa locala de parteneriat public-privat, ca o organizatie non-profit,iar crearea sa a beneficiat de programe PHARE de finantare prin fundatia CRIMM dinBucuresti. Obiectivul CDIMM este acela de a sprijini dezvoltarea sectorului privat deîntreprinderi mici si mijlocii în zona the Baia Mare, o fosta zona miniera care a suferitrestructurari severe.

CDIMM are cinci departamente, respective: • Departamentul de pregatire profesionala si consiliere, • Incubatorul de afaceri, • Centrul de informare europeana (Euro-Info Centre), • Centrul regional Maramures pentru promovarea si protectia proprietatii industriale • Departamentul pentru surse de finantare Incubatorul de afaceri din Baia Mare a fost înfiintat în doua etape. Prima investitie, în valoarede 96 448 Euro, din programul Phare Fidel, a fost directionata catre renovarea infrastructuriisi echiparea birourilor create. Ministerul Muncii si Banca Mondiala au furnizat mijloacelefinanciare pentru completarea echiparii întregii cladiri, iar în ianuarie 2001 incubatorul era înîntregime operational. Tintele incubatorului sunt întreprinderile nou create, microintreprinderile si IMM care seangajeaza sa recruteze someri. Companiile adapostite beneficiaza de acces la spatiul modularsi functional la preturi foarte competitive, au acces gratuit la pregatire profesionala înafaceri, consultanta în afaceri, centrul de informare si documentare si folosesc în comunserviciile de birotica si secretariat.

4.2. Promovarea spiritului antreprenorial în sistemul deînvatamânt

4.2.1. Educatia, capitalul uman si dezvoltarea durabila

În ciuda cresterii economice solide, România a progresat putin în domeniulresurselor umane.

Evolutia ocuparii este influentata de fluxul de investitii straine directe carecreaza noi locuri de munca, precum si de continuarea procesului de restructuraresi privatizare care induce presiuni asupra ocuparii. În ciuda cresterii economicerelativ ridicate, piata locurilor de munca ramâne tensionata, în principal dincauza somajului structural. În acelasi timp trebuie oferite solutii alternativepentru consolidarea întreprinderilor si a performantelor acestora.Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomica evidentiazaposibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului de la 7,0% în anul 2003 la6,0% în 2008, si o crestere a ratei de ocupare a populatiei în vârsta de munca dela 57,8% în 2003 la 59,8% în 2008.

Structura actuala a populatiei ocupate dupa nivelul de instruire este atât oreflectare a structurii actuale a economiei, cât si a deficitului de persoane custudii medii specializate. În aceste conditii, chiar si putinele sectoare cu valoareadaugata ridicata care exista în economia româneasca se confrunta cu anumiteprobleme în satisfacerea cererii de forta de munca calificata.

Din punct de vedere al nivelului de instruire al populatiei ocupate în profilteritorial, în regiunea Bucuresti, 26,1% dintre persoanele ocupate au nivel deinstruire superior 1) si doar 11,4% au un nivel scazut de instruire 2). În celelalteregiuni diferentele nu sunt importante, valori extreme înregistrându-se înregiunile Nord - Est (7,1% dintre persoanele ocupate au un nivel superior deinstruire si 40% au un nivel scazut de instruire) si Centru (22,7% au un nivelscazut de instruire)3).

1) Universitar de scurta si lunga durata, doctorat
2) Gimnazial, primar fara scoala absolvita
3) Sursa datelor: Institutul National de Statistica, Ancheta fortei de munca îngospodarii (AMIGO); datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe bazarezultatelor Recensamântului Populatiei si Locuintelor din martie 2002.

În ceea ce priveste nivelul de instruire, reducerea numarului somerilor cu studiimedii sau profesionale este o reflexie a structurii economiei, axata pe ramurilecu valoare adaugata redusa sau medie, ce reprezinta în prezent „motorulprincipal” al cresterii economice. Reducerea somajului la segmentele de forta demunca cu pregatire foarte redusa reflecta în mare parte retragerea acestora dinactivitate.

Strategia pe termen scurt si mediu pentru Formarea Profesionala Continua înRomânia are în vedere cerinta îndeplinirii obiectivului strategic Lisabona caUniunea Europeana sa devina pâna în 2010 “cea mai competitiva si dinamicaeconomie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economicadurabila, cu locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziunesociala.” În acest context, învatarea pe tot parcursul vietii trebuie abordata ca onecesitate obiectiva impusa de tranzitia catre o economie si o societate bazatepe cunoastere.

Problema formarii profesionale continue este importanta pentru sustinereatransformarii fortei de munca, fiind principalul instrument prin care aceasta sepoate adapta la noi cerinte, facilitând astfel mobilitatea între diferite sectoarede activitate.

Acumularea de cunostinte si abilitati permite îmbunatatirea pozitiei pe piatamuncii, ducând în acelasi timp si la cresterea productivitatii. Schimbarile rapideîn toate domeniile determina un spectru al nevoilor de noi competente mult maidinamic. Investitia în formare aduce beneficii atât individului cât si întregiisocietati.



Vezi alte articole din aceeas categorie ››