România trebuie sa dezvolte o noua generatie de antreprenori cu abilitaticaracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate,clarviziune, initiativa si spirit managerial, care le permite sa identifice si saimplementeze strategii adecvate patrunderii si mentinerii pe piata. Acesteabilitati personale trebuie sa fie cultivate începând cu scoala primara sidezvoltate la nivel superior, în licee si facultati.

Paleta ariilor curriculare din învatamântul preuniversitar si universitar trebuie sacuprinda expuneri despre mediul antreprenorial si contributii efective lasustinerea acestuia. Introducerea unor scheme bazate pe practica aplicata, cumar fi microîntreprinderi create si conduse de elevi/studenti, reprezinta uninstrument eficient pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale.

Guvernul României prin intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii cusprijinul Ministerului Ecomoniei si Cometului, Agentiei Nationale pentruIntreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie si al Ministerului Muncii, SolidaritatiiSociale si Familiei, va sprijini actiuni privind dezvoltarea de noi module pentrufiecare nivel de educatie, adoptând pe cât posibil cele mai bune practici dinEuropa. În scolile primare, accentul se va pune în principal pe jocuri de simulare,care sa introduca elemente de competitie, o conduita si o atitudineantreprenoriala adecvata.

În licee, modulele vor avea un accentuat profil tehnicsi se vor focaliza pe solutii de management si exemple practice de modalitati deînfiintare si derulare a unei mici afaceri iar în învatamântul universitar se vapune accent pe aplicatii practice privind înfiintarea si gestionarea firmelor scoalasi conduita în afaceri.

4.2.2.1 Învatamântul primar si secundar

Ministerul Educatiei si Cercetarii a continuat actiunile având ca scop promovareaspiritului antreprenorial la toate nivelurile, prin introducerea în curriculum aunor discipline noi legate de dezvoltarea spiritului de initiativa si a capacitatii deorientare profesionala, prin aprobarea de manuale alternative pentru disciplinaEducatie antreprenoriala, precum si prin continuarea programelor carecontribuie la dezvoltarea culturii antreprenoriale.

Initiativele Ministerului Educatiei si Cercetarii privind educatia si instruireaîntreprinzatorilor s-au concretizat în:

- Elaborarea de acte normative privind includerea notiunilor despreantreprenoriat în curriculum de baza din sistemul educational;

Tabel 4.2.a Materii curriculare legate de domeniul antreprenorial

Anul de studiu	Disciplina	Numărul de ore 1
clasele a V-a şi a VII-a	Educaţie tehnologică-trunchi comun	1 oră/săptămână
clasa a IX-a	Cultură civică/antreprenorială	1 oră /săptămână - SAM
clasa a X-a	Educaţie antreprenorială	1 oră /săptămână pentru celelalte domenii
clasele a IX-a şi a X-a, la şcoala de arte şi meserii	Cultura civică antreprenorială	1 oră /săptămână clasa a IX-a - toate domeniile clasa a X-a domeniul economic
clasa a XI-a - pentru anul de completare	Economie aplicată şi Educaţie antreprenorială	2 ore/săptămână pentru domeniile: Comerţ şi Turism şi Alimentaţi; Educaţie antreprenorială -1 oră/săptămână pentru celelalte domenii
Clasa a XII-a - ciclul superior al liceului şi liceu filiera tehnologică	Educaţie antreprenorială	1 oră/săptămână

- Elaborarea reperelor metodologice privind proiectarea standardelor depregatire profesionala si a curriculumului pentru învatamântul postliceal careprevede ca absolventul învatamântului postliceal va dovedi si achizitii exprimateprin competente antreprenoriale care sa îi permita înfiintarea unei întreprinderimici / mijlocii sau conducerea unui proces tehnologic, economic, social sauadministrativ;

- Realizarea de manuale alternative – au fost elaborate patru noi manualealternative pentru disciplina Educatie antreprenoriala pentru clasa a X-a de liceu* toate filierele (teoretica, vocationala si tehnologica).?? Continuarea participarii la Programul ECO-NET.

Participarea la programul ECO-NET - indicatori de performanta Numarul scolilor implicate în proiect a crescut în 2004 prin implicarea în proiect a 7scoli noi. Desi în acest moment sunt doar 10 scoli implicate în proiectul ECO-NET,activitatea în firma de exercitiu s-a extins la nivelul tuturor liceelor tehnologice cuprofil economice. Organizarea pregatirii practice a elevilor din liceele tehnologice cuprofil economic - Ť firma de exercitiu ť si numarul de ore saptamânal alocat pentruaceasta activitate sunt: • 3 ore/sapt. la clasa a X-a • 3 ore/sapt clasa a XI-a si 2 ore/sapt. la clasa a XII-a. • pentru liceele care ofera pregatire în alte profiluri decât cel economic, firmade exercitiu poate fi organizata ca disciplina optionala. Rezultate pe termen scurt: - Au fost organizate 12 seminarii de diseminare a conceptului „firma deexercitiu” pentru scolile din proiectul ECO-NET si pentru scolile din afaraproiectului. - Numarul firmelor de exercitiu înregistrate la ROCT este de 280. - În reteaua firmelor de exercitiu sunt cuprinse 47 de scoli din 37 de orase. - Participarea firmelor de exercitiu la 2 târguri nationale si 4 târguriinternationale (la Zagreb, Praga, Varna si New York). Au fost obtinute urmatoarele premii la târgurile internationale: - Martie 2004, Praga - doua premii I si doua premii II la sectiunile „Cel maibun catalog” si „Cel mai bun stand”. - Aprilie 2004, New York – premiul I si mentiune la sectiunea „Cel mai buncatalog”, premiul II sectiunea „Cel mai bun vânzator”.

4.2.2.2. Antreprenoriatul ca obiect de studiu în universitatiPrincipalele caracteristici

Se poate aprecia ca educatia antreprenoriala, în învatamântul superior:

- este un demers mai putin sistematic decât în cazul învatamântuluipreuniversitar.

- initiativele si actiunile desfasurate în România în domeniul antreprenoriatului,în învatamântul superior, sunt mai reduse si mai putin sistematice comparativ cucele din tarile membre ale Uniunii Europene care au creat catedre deantreprenoriat (Belgia), au dezvoltat programe de masterat în antreprenoriat(Danemarca), centre de dezvoltare a antreprenoriatului care încurajeaza creareade întreprinderi bazate pe idei de afaceri rezultate din proiecte realizate destudenti (Marea Britanie) etc.

- Universitatile tehnice din România sunt din ce în ce mai preocupate pentruextinderea si diversificarea formelor de cooperare cu firme si societaticomerciale, în dorinta dezvoltarii educatiei studentilor si promovarii spiritulantreprenorial.

Universitatea Politehnica din Timisoara are încheiate acorduri de colaborare cufirme din Germania, Italia, SUA cât si din România. Aceste acorduri prevad, întrealtele: dezvoltarea educatiei si formarii studentilor în spirit antreprenorial prinstudiu academic si/sau lucru la proiecte în comun precum si dezvoltarea decursuri comune (Continental A.G. Hanover, Germania, Kathrein- Werke KG,Rosenheim, Germania), sustinerea practicii studentilor in firme (SiemensAutomotive AG, Munchen, Germania, Siemens Automotive SRL, Timisoara,România) sau participarea studentilor si a cadrelor didactice în mediul industrialoferit de serviciile unor firme (Industriell CNC-und Messtechnik, Germania, STIs.a.s. INGINERIA, Italia, Motorola, SUA). Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca dezvolta în parteneriat cu firma CISCO,liderul mondial în domeniul interconectarii retelelor de calculatoare, prinreprezentanta sa din România si Ministerul Educatiei si Cercetarii programul“CISCO Networking Academy”. Programul, cu un pronuntat caracter aplicativ,derulat în exclusivitate în limba engleza (cunoastere de nivel mediu), pornestede la ideea ca organizatiile de orice nivel ar fi, nu au resursele necesare saproiecteze, construiasca, si sa mentina în exploatare retelele de calculatoare,datorita accesului limitat al specialistilor la beneficiile tehnologiilor moderneaplicate în aceste retele. Universitatea Politehnica din Bucuresti a organizat un Centru specializat înaplicatii de firme-scoala si elaborare de planuri de afaceri.

Preocuparile enumerate precum si rezultatele celorlalte initiative în domeniupromovate de universitati sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii, în parteneriatcu organizatii si firme, certifica necesitatea extinderii acestora în toate centreleuniversitare precum si includerea educatiei antreprenoriale în curriculauniversitara, ca disciplina obligatorie sau optionala.

Programul “GSK pentru Excelenta” realizat de catre GlaxoSmithKline în parteneriatcu Ministerul Educatiei si Cercetarii, a fost conceput sa contribuie la încurajarea performanteiîn diferite arii de activitate si a eforturilor celor pentru care excelenta încariera este o preocupare continua. Programele „GSK pentru Excelenta” includ patrudirectii de actiune menite sa sustina: Excelenta la start – „Scoala de Afaceri GSK”, adresat studentilor în general; Excelenta în studiu - „GSK-Junior Achievement“, adresat studentilor în ultimulan al Facultatii de Farmacie; Excelenta în profesie – „Premiile GSK”, adresat studentilor, practicienilor sicercetatorilor din domeniile farmaceutic si medical; Excelenta echipei - „GSK Voyager”, adresat echipei GlaxoSmithKline. În cadrul Programului „GSK pentru Excelenta” - Excelenta în studiu „GSK-JuniorAchievement“, program la care a colaborat si Agentia Nationala pentru ParteneriatulUniversitatilor cu Mediul Economico-Social (APART), a fost lansat, înca din luna mai2003, Cursul de antreprenoriat farmaceutic “Farmacia. Mod de administrare”, curscare a fost inclus în programa din anul universitar 2004-2005 de catre toate cele optfacultati de farmacie din tara.

Programul “Junior Achievement Romania” implementat în baza Protocoluluiprivind implementarea în învatamântul public preuniversitar si universitar aProgramului de educatie economica si antreprenoriala realizat între MinisterulEducatiei si Cercetarii si Junior Achievement Romania (JAR), în mai 2003, s-astabilit implementarea si în România a programelor de educatie economica siantreprenoriala Junior Achievement – Young Entreprise, adaptate la contextulacademic si economic românesc, pe aria curriculara Om si Societate – Educatieeconomica si antreprenoriala, Consiliere profesionala si/sau vocationala.Programul este destinat studentilor din învatamântul universitar si deschidecomunitatii civice si de afaceri din România oportunitatea de implicare, cuconditia respectarii normelor de etica si profesionalism în educatia viitoareigeneratii.

În acest sens, a fost elaborat un curriculum formal, destinat disciplineiEducatie Economica si Antreprenoriala, a fost elaborata o programa destinatainteractiunii dintre teorie si practica, în scopul cresterii eficientei aplicariiprogramului si actului de predare – învatare, precum si un caiet de programe siproiecte de tip “learning by doing”.

În cadrul acestui protocol, în mai multe universitati din tara s-au derulat o seriede cursuri de profil, d-economia (Lumea afacerilor, Conexiuni, Business Class), eeconomia(Programe de simulare manageriala pe computer, Programe on line),programe care au suscitat un interes deosebit din partea mediului universitarpentru educatia antreprenoriala si au determinat cuprinderea acestor cursuri înplanurile de învatamânt ale universitatilor.

Realizare unor manifestari comune APART-MEdC, Junior AchievementRomania, GlaxoSmithKline Perioada de implementare a Programului de Educatie Economica si Antreprenoriala a prevazutorganizarea unor activitati de pregatire a formatorilor, cadre didactice universitareprovenite din universitatile din România, iar, ulterior, desfasurarea propriu-zisa a cursurilorîn universitati (1-2 semestre, 1 ora pe saptamâna, la nivelul anilor de studiu I, II siIII, în functie de modulele alese si de profilul facultatilor). În vederea pregatirii formatorilor nationali pentru programele de educatie economica siantreprenoriala, în perioada septembrie - noiembrie 2004, Agentia Nationala pentru ParteneriatulUniversitatilor cu Mediul Economico-Social (APART), în parteneriat cu JuniorAchievement Romania si GlaxoSmithKline, a organizat mai multe sesiuni de instruire îndiferite locatii din tara (Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi), la care au participat numeroasecadre didactice din universitatile românesti (Bucuresti, Craiova, Ploiesti, Pitesti,Constanta, Târgoviste, Tg. Jiu, Timisoara, Arad, Sibiu, Resita, Hunedoara, Petrosani, Cluj-Napoca, Oradea, Tg. Mures, Brasov, Baia Mare, Alba Iulia, Iasi, Suceava, Bacau, Galati) .Oferta de formare în domeniul educatiei antreprenoriale pentru anul universitar 2004-2005 a cuprins urmatoarele programe: a,b,c - economie: - Eu si lumea mea (Programe pentru scoala primara) Noi insine,Familia mea, Comunitatea noastra, Orasul nostru ABC-ul Afacerilor (Programe pentru gimnaziu) Resursele, Eu si economia, Cum functioneazao companie d-economia: Lumea afacerilor (Student Company, Afaceri si turism, Piata de capital,Bancile si sistemul bancar, Etica în afaceri) – limba româna; Conexiuni (Succesul profesional, Locul de munca, Sa fii lider, Tehnici de comunicare) limba româna; Dintre cursurile propuse prin acest program, la nivel universitar, s-a remarcat Programul„Student Company”, care a implicat, în anul universitar 2003-2004, aproximativ 300 destudenti din Arad, Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Galati, Iasi, Oradea, Sibiu siTârgu-Mures. Obiectivele acestui program au fost de a oferi pregatire pentru un numar de50 de profesori universitari pentru implementarea programului, cel putin un semestru, în15 centre universitare diferite din România, de a participa la competitia Junior Achievement – Young Enterprise Student-Company la nivel european, de a adapta programulconform interesului particular al unor domenii. Rezultate pe termen scurt: - Interesul pentru acest tip de program a fost mai mare decât nivelul asteptat,atât din partea studentilor, cât si din partea centrelor universitare; - Instruirea, în cadrul acestui program, a 84 de profesori proveniti din 15 centreuniversitare din România; - Participarea a peste 300 de studenti, care au dezvoltat circa 26 de planuri deafaceri; - Obiectul de activitate al celor mai multor planuri de afaceri a fost sectorulserviciilor, în proportie de 60%, în comparatie cu sectorul productiei, înproportie de doar 40%; Încurajarea formarii unor echipe interdisciplinare, fapt ce a constituit cheia succesuluiacestui program. - Business Class (Student Company, Tourism&Travel Business) – limba engleza; • e-economia: - Programe de Simulare Manageriala pe Computer (Simulare tranzactii bursiere,Simulare companie productie, Simulare comert international) – limba engleza; - Programe on line (Afaceri si turism, Etica în afaceri) – limba engleza. Modulele prezentate se desfasoara numai în cadrul universitatilor si sunt predate de catrecadrele didactice, dupa participarea acestora la cursurile de orientare si pregatire organizatede Junior Achievement Romania. Programele se implementeaza ca disciplina optionalasau ca anexa la cursurile curente. Peste 300.000 de studenti români au beneficiat de programele JA pâna în 2005. StudentiiJA Romania cu rezultate deosebite beneficiaza de bursele „Young Achievers” si participa înfiecare an la: Conferinte Internationale (Young Enterprise, CANJAC - Canadian JA Conference),Concursuri Internationale (European Student Company, European Graduate Program,HPGBC - Hewlett Packard Global Business Challenge, HPEBC - HP European Business Challenge),Târguri Internationale (UK, Elvetia, Norvegia, Danemarca, Austria). Pentru implementareaacestor cursuri, Ministerul Educatiei si Cercetarii a asigurat suportul legal si logistic,iar Junior Achievement a asigurat know how-ul, pregatirea formatorilor si materialelenecesare aplicarii programului (ghidurile de seminarii de formare de formatori,caietele de training, ghidurile profesorului, materialele didactice auxiliare, software-ulaferent programelor). Este important de subliniat faptul ca Agentia Nationala pentru Parteneriatul Universitatilorcu Mediul Economic si Social (APART) si Junior Achievement Romania (JAR) au organizat, înluna mai 2004, la Predeal, o dezbatere privind oportunitatea introducerii unor noi cursurireferitoare la educatia economica si antreprenoriala în planurile de învatamânt ale facultatilor.Aceasta manifestare, la care au fost invitati sa participe rectorii si prorectorii cu activitateadidactica, decanii facultatilor, etc, a fost rezultatul Protocolului privind implementareaîn învatamântul public preuniversitar si universitar a Programului de educatieeconomica si antreprenoriala, încheiat în mai 2003, între Ministerul Educatiei si Cercetariisi Junior Achievement Romania (JAR). În acest sens, se poate considera ca Programul de Educatie Economica si Antreprenorialaa fost implementat cu succes în universitati precum: Universitatea ‘Aurel Vlaicu’ Arad,Universitatea ‘Transilvania’ Brasov, Academia de Studii Economice Bucuresti, ScoalaNationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti, Universitatea de Medicina siFarmacie ‘Carol Davila’ Bucuresti, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Universitatea‘Babes-Bolyai’ Cluj-Napoca, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina VeterinaraCluj-Napoca, Universitatea de Medicina si Farmacie ‘Iuliu Hatieganu’ Cluj-Napoca, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Universitatea ‘Ovidius’ Constanta, Universitatea‘Valahia’Târgoviste, Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova, Universitatea ‘Dunarea deJos’ Galati, Universitatea ‘Al. I. Cuza’ Iasi, Universitatea Tehnica ‘Gheorghe Asachi’ Iasi,Universitatea de Medicina si Farmacie ‘Gr. T. Popa’ Iasi, Universitatea de Nord Baia-Mare, Universitatea ‘Petru Maior’ Tg. Mures, Universitatea de Medicina si Farmacie Tg.Mures, Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti, Universitatea ‘Lucian Blaga’ Sibiu, Universitatea‘Stefan cel Mare’ Suceava, Universitatea de Vest Timisoara, Universitatea deMedicina siFarmacie Universitatea de Vest Timisoara, Universitatea de Medicina siFarmacie‘Victor Babes’ Timisoara, Universitatea ‘Politehnica’ Timisoara.

4.2.2.3. Sistemul de învatamânt tehnic si profesional

Educatia si formarea profesionala se desfasoara în strânsa legatura cu politicilede ocupare a fortei de munca si constituie una dintre prioritatile politicilor siprogramelor Uniunii Europene. În perspectiva integrarii tarii noastre în UniuneaEuropeana, obiectivele strategice stabilite de Comisia Europeana pentru perioada2001-2010 în dezvoltarea sistemelor educationale si de formare profesionala suntprioritati strategice si pentru reforma sistemului educational si de formareprofesionala din România.

Sistemul de formare profesionala initiala din România este structurat pe douafiliere principale.

(1) Filiera tehnologica are o durata de 4 ani (clasele IX-XII) si sedesfasoara în cadrul liceelor tehnologice.

(2) Filiera profesionala se realizeaza prin Scolile de Arte si Meserii sipregateste elevii pentru integrarea pe piata muncii, oferind în acelasi timpposibilitatea continuarii studiilor.

Absolvirea liceului atât pe ruta tehnologica cât si pe cea profesionala ofera sansaangajarii pe baza competentelor certificate.

În ceea ce priveste structurarea ofertei TVET astfel încât sa sustina învatareacontinua, pâna în prezent au fost obtinute urmatoarele rezultate:

- Au fost organizate programe de formare profesionala pentru adulti pebaza standardelor de pregatire utilizate în sistemul formarii profesionale initiale;

- A fost introdus Portofoliului individual de educatie permanenta, în carese vor nominaliza competentele dobândite de absolventii sistemului formal deeducatie (vor fi eliberate începând cu sesiunea de absolvire a anului scolar 2004-2005);

- S-a dezvoltat capacitatea institutionala a furnizorilor de formareprofesionala initiala prin asistenta proiectului Phare TVET 0108.01, dar si prinalte actiuni ale MEdC, în vederea participarii la formarea profesionala continua,în conformitate cu noul cadru normativ în vigoare.

Pentru implementare acestor prioritati, strategia prevede derularea si a„Proiectul de Modernizare a Învatamântului Profesional si Tehnic (ÎPT)”.

4.2.2.4. Formarea profesionala continua

În Foaia de parcurs pentru Integrarea României în UE (noiembrie 2002) au fostfacute recomandari pentru dezvoltarea, pe termen mediu, a unui sistemstructurat de formare profesionala, mai ales de formare profesionala continua,pentru a sprijini îmbunatatirea calitatii fortei de munca si adaptarea ei la noilecerinte ale pietei muncii în schimbare, pentru a sprijini dezvoltarea economica simodernizarea societatii. Cu toate acestea, pâna acum nu putem vorbi despre uncadru legal coerent de calificari, aplicat atât în formarea profesionala initiala,cât si în cea continua.

Au fost adoptate ordine comune ale Ministrului muncii, solidaritatii sociale sifamiliei si ale Ministrului educatiei si cercetarii pentru a se aproba Metodologiade autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor, Metodologieicertificarii formarii profesionale a adultilor, Nomenclatorului calificarilor pentrucare se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, pentruorganizarea de programe de formare profesionala pentru dobândirea decompetente în ocupatiile pentru care nu exista standarde ocupationale.

Ordinul comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si alministrului educatiei si cercetarii care aproba ”Procedura de evaluare sicertificare a competentelor profesionale obtinute pe alte cai decât cele formale”reglementeaza evaluarea si certificarea competentelor dobândite pe calenonformala si informala. Totusi, modalitatile de valorificare a acestorcompetente în vederea construirii si dezvoltarii carierei profesionale siasigurarea legaturilor cu sistemul FPC nu sunt suficient de bine conturate subaspect legislativ.

Pentru a facilita accesul la programele de formare profesionalaorganizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si pentru acreste participarea la formarea profesionala, Legea 76/2002 privind sistemulasigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a fost modificataprin Legea 107/2004, largind categoriile de persoane care pot beneficia desprijin financiar pentru formarea lor profesionala.

Codul Muncii, aprobat prin Legea 53/2003, stipuleaza obligatia angajatorului de aasigura accesul periodic al angajatilor la formarea profesionala. Angajatoriitrebuie sa elaboreze anual planuri de formare profesionala cu consultareasindicatelor sau, dupa caz, cu reprezentantii angajatilor. Programul de formareprofesionala este parte integranta a contractului colectiv de munca. Cu toateacestea, reglementarile din Codul Muncii cu privire la FPC nu au devenit opractica curenta în companii.

Studiul explorativ asupra cererii de formare profesionala continua, realizat înmai 2004, în 2 regiuni din România: Nord-Vest si Sud-Vest, în 2 domeniiocupationale: constructii si turism, de catre Institutul National de Cercetare înDomeniul Muncii si Protectiei Sociale, în cadrul proiectului Phare de twinning RO02/IB/SO/03 Sustinere pentru MMSSF pentru FPC, a reliefat aspecte importanteprivind finantarea formarii profesionale de catre angajatori:

- Investitia în formare ca instrument pentru îmbunatatirea competitivitatiicompaniei este scazuta în cele mai multe companii din România.

- Angajatorii nu sunt dispusi sa investeasca în formare si nu fac aproape nici unfel de investitii în formare, în pofida faptului ca atât angajatorii, cât si angajatiispun ca „teoretic” formarea este importanta – dar numai ź din companii auorganizat programe de informare în ultimii 3 ani. Companiile considera formarea,chiar cea de specialitate, ca o cheltuiala si nu ca o investitie în resursele umane.

- Formarea este vazuta ca o responsabilitate individuala, si nu ca o prioritate acompaniei.

- Este esential sa ne concentram pe schimbarea de atitudine a angajatorilor, înasa fel încât acestia sa devina mai constienti de nevoia de perfectionare apersonalului lor si de faptul ca aceasta este în principal responsabilitatea proprieiorganizatii, dar în acelasi timp si a statului si organizatiilor partenerilor sociali.

- Organizatiile patronale trebuie si ele sa-si asume raspunderea pentruschimbarea de atitudine în structura organizatorica de ansamblu a FPC.

Aranjamente institutionale

Un pas important în dezvoltarea FPC impune o implicare mai activa si unangajament din partea întreprinderilor si a partenerilor sociali. În România aufost înfiintate mai multe structuri de dialog social. Aria lor de cuprindere a fostformarea profesionala initiala sau continua. Unele dintre ele au un rolconsultativ, în timp ce altele pot lua decizii.

1. Dezvoltarea Cadrului National al Calificarilor subliniaza nevoia imperioasa dedezvoltare a dialogului social la nivel sectorial de activitate. Rolul principal alcomitetelor sectoriale este sa defineasca si sa valideze calificarile la nivelsectorial, inclusiv validarea calificarilor propuse de alte institutii. Comitetelesectoriale sunt institutii indispensabile pentru desfasurarea unui set de activitaticomune în formarea profesionala initiala si continua: identificarea nevoilor decompetente, elaborarea standardelor ocupationale, realizarea RegistruluiNational al Calificarilor, elaborarea programelor cadru de formare profesionala,furnizarea de metodologii comune pentru certificarea calificarilor si acompetentelor si elaborarea principiilor si mecanismelor comune de asigurare acalitatii în formarea profesionala.

2. Comisiile de autorizare a furnizorilor de formare profesionala la nivel judeteansi al Municipiului Bucuresti înfiintate prin hotarârea CNFPA, sunt tot structuritripartite. Aceste comisii pot desfasura activitati numai în prezentareprezentantilor organizatiilor sindicale si patronale.

3. În aceasta privinta, Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor(care a preluat rolul de Autoritate Nationala pentru Calificari) a înfiintatcomitete sectoriale în constructii, turism, ITC, industria textila, industriaalimentara si în industria constructoare de masini.

4. În momentul de fata, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca arepropria sa retea de centre de informare si consiliere privind cariera (aprox. 100),create în toate agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca, dotate cuechipament, materiale si produse specifice.

4.2.2.5. Finantarea formarii Profesionale Continue

a) Finantarea din fondurile publice

Finantarea unei mici parti a formarii profesionale continue se realizeaza prinBugetul Asigurarilor pentru somaj. Acest fond acopera formarea profesionala atâtpentru persoanele aflate în cautarea unui loc de munca, cât si pentru altecategorii prevazute de lege. Grupurile care beneficiaza de formare profesionalagratuita sunt, în primul rând somerii, persoanele fara loc de munca dupaabsolvirea unei institutii de învatamânt sau dupa satisfacerea serviciului militarobligatoriu, persoanele repatriate si persoanele care lucreaza în mediul rural.

Pe lânga aceste categorii de persoane, din bugetul asigurarilor pentru somaj sefinanteaza 50% din cheltuielile pentru formare profesionala pentru maximum 20%din personalul agentilor economici. Aceste programe de formare profesionalasunt organizate cu scopul de a se preîntâmpina somajul si agentii economici carebeneficiaza de aceasta facilitate sunt selectati în conformitate cu legea.

b) Finantarea formarii profesionale continue de catre angajatori

Formarea profesionala continua din întreprinderi este într-o oarecare masura maidezvoltata în companiile mari internationale, dar nu si în numeroasele companiinationale mici si mijlocii. Desi acordurile colective de ramura contin prevederi cuprivire la formarea profesionala, aceasta nu pare sa fie o prioritate pentrucompanii.

Situatia în general dificila a companiilor si lipsa de fonduri pentru formareaprofesionala este unul din factorii implicati, dar absenta de mecanisme pentrustimularea angajatorilor joaca un rol important, deoarece angajatorii nuconsidera formarea o investitie în viitor si un factor al competitivitatii. Formareaprofesionala organizata pentru companii este finantata în special din fondurileproprii. Bugetul asigurarilor de somaj poate sprijini formarea profesionala lalocul de munca si prevenirea somajului, dar în practica acest mecanism nufunctioneaza.

Pentru a evidentia nivelul de accesare a cursurilor de specializareatat de catre proprietarii de IMM cât si de catre angajatii acestora, ANIMMC aderulat în perioada martie – iunie 2005 un sondaj de opinie in rândulîntreprinzatorilor cu un esantion reprezentativ pentru populatia de întreprinderimici si mijlocii. Concluziile care s-au desprins în urma sondajului efectuat cuprivire la stadiul actual al cererii de servicii de instruire, se prezinta astfel:

b.1) Participarea managerilor la cursuri de instruire în anul 2004

Grafic 4.2.a Participarea managerilor la cursuri de instruire



Interesul managerilor din IMM-uri pentru împrospatarea cunostintelor siaptitudinilor lor prin cursuri de pregatire este foarte scazut. Marea majoritate afirmelor (70,2%) nu au avut nici un manager participant la cursuri de instruire, întimp ce numai 16,8% dintre IMM-uri sustin ca putini dintre managerii lor au fostcuprinsi în cursuri de instruire.

Întreprinderile din categoria mijlocie si-au trimis managerii la cursuri într-omasura sporita decât au facut-o celelalte categorii. Se observa o corelatiepozitiva între marimea întreprinderii si frecventa cu care îsi trimit managerii lacursuri de instruire.

Astfel, 71,8% dintre micro-întreprinderi au declarat ca nu auavut nici un manager cursant, în timp ce doar 43,5% dintre întreprinderilemijlocii s-au aflat în aceasta situatie. În replica, întreprinderile din categoriamijlocii au reusit într-o proportie de 35,1% în comparatie cu cele mici (21,7%) sicu mult mai mult decât micro-întreprinderile (15,8%) sa-si trimita unii managerila training.

b.2) Participarea angajatilor la cursuri de instruire în anul 2004 pecategorii de marime a întreprinderilor.

Grafic 4.2.b Participarea angajatilor la cursuri de instruire



La fel ca si în analiza de mai sus întâlnim un procent foarte mare de IMM-uri (68%în medie) ce nu au avut nici un angajat cuprins în programe de instruire. Doar în7,1% dintre firme toti angajatii au participat la cursuri de instruire, iar 19,3%dintre IMM –uri spuneau ca putini dintre angajatii lor au participat la cursuri deinstruire.

Procentul firmelor mijlocii care si-au trimis angajatii la cursuri de perfectionareeste de aproape 2 ori mai mare decât cel al micro-întreprinderilor sau al firmelormici. Se pastreaza corelatia semnalata în analiza anterioara, conform careia încazul micro-întreprinderilor întâlnim mai multe firme fara nici un angajat cursant(69,7%), decât în cele mici (60,2%) sau mijlocii (36,3%).b.3) O alta sursa de finantare a formarii profesionale în companii suntprogramele cu finantare externa, pentru care sunt eligibile costurile legate deformare.

c) Finantarea formarii profesionale de catre persoanele individuale

Nu exista date oficiale cu privire la persoanele care si-au finantat singureparticiparea la formarea profesionala. Oamenii sunt interesati, deoareceformarea profesionala continua ofera oportunitati mai bune pe piata muncii –pentru a-si pastra locul de munca, pentru dezvoltarea carierei, chiar si pentruposibilitatea de a-si gasi de lucru în strainatate. Nu exista nici un fel destimulente financiare individuale sau deduceri suplimentare la calcululimpozitului pe venitul global pentru persoanele care îsi platesc participarea laformarea profesionala. În general, bancile nu acorda împrumuturi în conditiiavantajoase pentru participarea persoanelor individuale la formarea profesionalacu exceptia unor situatii speciale.

d) Cadrul de sprijin european pentru finantarea formarii profesionale

Uniunea Europeana este cea mai importanta sursa de finantare în domeniuldezvoltarii resurselor umane, inclusiv în formarea profesionala continua. Înultimii ani au fost lansate si finantate numeroase programe Phare: RICOP,componenta pentru Resurse Umane a Programelor Phare 2000 si 2002 pentruCoeziune Economica si Sociala. România a participat la programul comunitarLeonardo da Vinci, care urmareste îmbunatatirea calitatii, caracterul inovator sidimensiunea europeana a practicilor si sistemelor de formare profesionalacontinua.

4.2.2.6. Bariere în formarea profesionala continua

• Pasi de urmat
Insuficienta participare la FPC este determinata de o serie de obstacole:

• Lipsa de flexibilitate existenta în actualul sistem de FPC.
• O constrângere importanta este recunoasterea calificarilor: fie calificarecompleta, fie nimic. În prezent nu exista nici un sistem de recunoastere acalificarilor partiale, astfel încât furnizarea de formare sa fie mai flexibila siastfel mai accesibila pentru adulti.
• Constrângerea este legata de durata mare a formarii în vederea obtinerii uneicalificari complete, aspect ce este incompatibil cu a avea un loc de munca.
• Lipsa de corelare între calificarea dobândita în sistemul formal si ceadobândita în sistemul neformal si informal în ceea ce priveste recunoastereacompetentelor. Studiul explorativ cu privire la cererea de FPC4, arata clar caunitatile economice si persoanele individuale au probleme cu accesul la formareaprofesionala continua. Cele trei motive principale sunt: (1) costurile formarii, (2)durata formarii si (3) lipsa ofertelor disponibile la nivel local.
• Perceptia gresita a angajatorilor care vad investitia în formare ca pe un cost sinu ca pe o investitie; lipsa unei constientizari cu privire la beneficiile formarii ,atât în randul angajatorilor cât si al angajatilor, se constituie o piedica încresterea participarii la FPC.
• Dar chiar si cu fonduri de la bugetul de stat pentru comitetele sectorialeexistente si cu suficient personal care sa le deserveasca, sarcinile complexe alecomitetelor sectoriale vor necesita investitii considerabile în resursele umane dinpartea organizatiilor angajatorilor si ale angajatilor.
• Existenta unui cadru institutional în formare al furnizorilor publici de formareprofesionala continua. Institutiile de formare profesionala pot fi dezvoltatepentru a face fata viitoarelor solicitari. Singurul risc mare legat de contextulinstitutional este lipsa de resurse financiare. Reteaua de furnizori privati deformare profesionala este insuficient dezvoltata la nivel national si nu acopera înmod corespunzator toate sectoarele/domeniile de activitate. Din pacate, atâtfurnizorii privati, cât si cei publici de FPC sunt situati în special în marile orase siaceasta face ca accesul populatiei rurale la formarea profesionala sa fie maidificil. Exista aproximativ 1200 de furnizori de formare profesionala initiala(VET). Acestia nu sunt suficient implicati în formarea profesionala a adultilor.Reteaua Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca are 13 centre deformare profesionala în subordinea agentiilor sale judetene si 6 centre regionalepentru formarea profesionala a adultilor. S-a luat decizia sa se înfiinteze încasase centre de formare profesionala.
• Existenta unui sistem de autorizare a furnizorilor de formare profesionala cuaccent pe controlul intrarilor in detrimentul controlului privind rezultatele.
• Lipsa resurselor financiare si umane in dezvoltarea si actualizarea standardelorocupationale.
  Insuficienta coerenta a actualului sistem de formare profesionala initiala sicontinua, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. Se impune crearea unuisistem transparent al calificarilor în formarea profesionala.
• Ponderea redusa a auto-evaluarii si a rezultatelor obtinute de catre furnizoriide formare în cadrul criteriilor de autorizare, lipsa instrumentelor de asigurare acalitatii, care sa masoare gradul de satisfactie al beneficiarilor FPC.

4.2.3. Alte masuri de promovare a culturii antreprenorialeAu mai fost elaborate si alte masuri care sa completeze promovarea abilitatilorantreprenoriale din cadrul sistemului educational. Mai exact, Guvernul României

– prin Agentia Nationala pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie – s-aimplicat activ în procesul de instruire a unor noi potentiali întreprinzatori,precum si în sprijinirea serviciilor de consultanta.

Într-adevar, pe lânga actiunile de introducere a educatiei antreprenoriale înprograma obligatorie din sistemul formal de educatie, ANIMMC a initiat o serie deinitiative de promovare a antreprenoriatului. Cel mai recent program dedicattinerilor, START, a fost lansat în septembrie 2004 (vezi caseta de mai jos).

Programul START pentru Tineri Programul urmareste dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale în rândul tinerilor în cadrulprocesului educational si facilitarea accesului la finantare pentru planurile de afaceriîntocmite de tineri. Obiective: promovarea unui sistem formativ menit sa faciliteze mobilitatea tinerilor pe piatamuncii, precum si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor. Acest program estearmonizat cu capitolul dedicat acelorasi probleme din cadrul Planului National de Dezvoltare. Activitatile din cadrul programului: Programul s-a derulat în doua etape: Etapa I: instruire în domeniul dezvoltarii spiritului antreprenorial pentru beneficiari careîndeplineau conditiile prevazute în Procedura de implementare a Programului; Etapa II: finantarea celor mai bune planuri de afaceri selectionate în urma unui procescompetitiv si acordarea de micro-credite în conditii avantajoase prin BCR. Cursurile de instruire, organizate pe module, s-au desfasurat în urmatoarele centre:Bucuresti, Brasov, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara. Obiectivul final al cursului a fostacela de oferi participantilor cunostintele si abilitatile necesare pentru a putea întocmi unplan de afaceri, cu care urma sa participe la un concurs de proiecte, câstigatorii primindfinantare de la BCR, în conditii avantajoase. În cadrul programului START, în anul 2004 s-au înregistrat 830 de formulare de înscriere, aufost respinse 15, iar în cele 6 centre de instruire au participat la cursuri aproximativ 500 depersoane. Pentru concursul de proiecte s-au înregistrat 86 de planuri de afaceri, 4 dintre elefiind declarate eligibile. În anul 2005, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor reale ale tinerilor, s-a decis ca Programulsa aiba în structura sa si o componenta de alocatie financiara nerambursabil, în valoare totalade 1.000.000 lei noi, max. 20.000 RON/ plan de afaceri eligibil.

Agentia Nationala pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie a promovatasiduu dezvoltarea si implementarea de programe de instruire si asistenta pentruîntreprinzatorii existenti sau potentiali.

Iata câteva dintre cele mai relevante programe care au fost gestionate de catreAgentia Nationala pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie în perioada dereferinta a acestui Raport, si anume:

• 1. EMPRETEC (program de sprijin al initiativei private). În anul 2004, prinProgramul EMPRETEC România:
• Au fost instruite 150 persoane.
• A fost creat un nou site al Programului EMPRETEC.
• A fost realizata traducerea completa a manualului în limba româna, pentruparticipantii la seminariile „Entrepreneurial Training Workshop”.
• La nivelul anului 2005 se urmareste obtinerea aprobarilor pentruimplementarea a doua centre regionale: Timisoara si Baia Mare.

Grafic 4.2.c Numar Participanti pe sexe ETW. –2004

• 2. Programul national pentru sustinerea accesului micro-întreprinderilor siîntreprinderilor mici la servicii de instruire si consultanta (conform sectiune 4.1).
• 3. Programul national de sprijinire a întreprinderilor mici si mijlocii îndezvoltarea exporturilor, Activitati de pregatire. In cadrul programelormentionate, s-au alocat fonduri nerambursabile pentru instruireaîntreprinzatorilor. Monitorizarea si ponderea cheltuielilor alocate instruirii atat amagerilor cât si a angajatilor acestora se prezinta astfel:

Tabel 4.2.b Numarul de beneficiari si valoarea fondurilor nerambursabile2004

Denumire program	Activitatea Eligibilă	Buget anual, mii RON (2004)	Număr firme beneficiare	Valoarea alocaţiei financiare nerambur-sabile mii RON
Programul naţional multianual pe perioada 2002-2005 de sprijinire a întreprin-derilor mici şi mijlocii în dezvoltarea exportului	Participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a exportului	1500	188	371,94
Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2005 pentru susţinerea accesului microîntrepri-nderilor şi a întreprin-derilor mici la servicii de instruire şi consultanţă	Instruirea personalului microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici având funcţii de decizie şi/sau de execuţie pe tematici prioritare	1000	149	728,2
Programul naţional multianual pentru informarea şi educarea comercianţilor	- participarea la cursuri de instruire pentru formare/ calificare profesională; - participarea la cursuri privind noţiuni fundamentale de igienă; - participarea la cursuri de specializare / perfecţionare profesională a comercianţilor	400	73	336
Programul UNCTAD /EMPRETEC	managerilor şi a reprezentanţilor acestora în tehniciu de marketing şi export - formare de formatori	400	150de manageri inbstruiti 3 traineri autorizaţi 6 serii de seminarii organizate la Bucureşti, P.Neamţ şi Timişoara	400
Programul Tărgul pentru IMM	Programul Tărgul pentru IMM	- organizarea de standuri ale instituţiilor /agenţilor economici care furnizează produse/servicii potenţialilor întreprinzători; - organizarea de seminarii, mese rotunde şi ateliere de lucru; - diseminarea de materiale informative referitoare la iniţierea şi dezvoltarea afacerilor;	780	22.000 vizitatori 3 locaţii de organizare Bucuresti, P.Neamţ şi Cluj 140 de firme expozante
Programul Start	- mediatizarea programului prin mijloacele de comunicare în masă, anunţuri şi pliante promoţionale; - organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire antreprenorială; - finanţarea celor mai bune planuri de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă în limita bugetului prevăzut.	275	734 tineri instruiţi 2 planuri de afaceri eligibile	275

Vezi alte articole din aceeas categorie ››