La sfârsitul anului 2004, numarul de angajati din IMM în România era de 2.349.725 de salariati, cu 10% mai multi decât la sfârsitul anului precedent (Tabelul 2 si Anexa A). Cresteri de personal au avut loc la toate clasele de marime, dar cele mai accentuate s-au înregistrat la micro-întreprinderi (+25%), în vreme ce numarul de personal din întreprinderile mijlocii a crescut doar cu 3,5%. Întreprinderile mici s-au situat si ele sub media nationala (+5,5%). De altfel, cresterea numarului de angajati din micro-întreprinderi s-a accelerat începând din 2003, când a înregistrat circa 23%, spre comparatie cu 10% cu un an înainte, ceea ce reflecta o accelerare a ritmului de creare de noi firme private.

Grafic 2.2.a Numarul de angajati în sectorul privat de IMM pe clase de marime


Sursa : date de la MFP si INS

Dinamica numarului de angajati ai IMM-urilor în functie de sectoarele de activitate releva o crestere cvasi-permanenta, cu exceptia agriculturii care a înregistrat unele reduceri modeste (-0,2% si -1%, în 2003 si, respectiv, 2004). Cresterea cea mai semnificativa s-a înregistrat în servicii care, dupa un usor recul în 2001, a ajuns la ritmuri de 14% în 2003 si 2004. Prin comparatie, cresterea numarului de personal în industrie si constructii s-a stabilizat undeva pe la 5-6% si, respectiv, 9-10%.

Grafic 2.2.b Numarul de angajati în sectorul privat de IMM pe sectoare de activitate


Numarul de personal este relativ echilibrat distribuit între întreprinderile micro (31,2%), mici (31%) si mijlocii (38%), reflectând preponderenta, ca numar, a firmelor de mici dimensiuni. Pe sectoare însa, lucrurile stau putin diferit. Astfel, personalul din servicii este angajat în cea mai mare parte (45,4%) în microîntreprinderi, în vreme ce în întreprinderile mijlocii lucreaza doar circa 23%.

Angajatii din agricultura sunt repartizati echilibrat în cele trei categorii de IMMuri. În schimb, peste jumatate din personalul angajat în IMM din industrie lucreaza în întreprinderi mijlocii (57,8%) si numai 12,8% în cele micro. Pe baza numarului de salariati, se poate deci spune ca serviciile sunt dominate de microîntreprinderi, în vreme ce industria si chiar constructiile de firme mijlocii.

Tabelul 2.2.a Structura numarului de salariati din sectorul privat de IMM, pe clase de marime, an 2004

	Industrie	Construcţ	Agricultură	Servicii	Total IMM
Micro	12,8	20,9	29,9	45,4	31,2
Mici	29,4	31,7	39,4	31,3	30,9
Mijlocii	57,8	47,4	30,7	23,3	37,9
Total	100	100	100	100	100

De altfel, structura personalului angajat în industrie, pe clase de marime, dovedeste o stabilitate remarcabila, ponderile între întreprinderile micro, mici si mijlocii fiind cvasi-constante în perioada 2000-2004.

Analiza repartitiei numarului de salariati pe sectoare de activitate conduce la concluzii oarecum asteptate. Astfel, peste jumatate din totalul angajatilor din sectorul IMM lucreaza în servicii (din care 59% în comert si 11% în turism) si doar circa 3% în agricultura. Ponderea celor care lucreaza în servicii este cu atât mai mare cu cât clasa de IMM în functie de dimensiune este mai mica: peste 75% din angajatii din micro-întreprinderi sunt în sectorul de servicii si doar 7% în industrie. Ponderea angajatilor în industrie creste însa cu dimensiunea firmelor. Astfel, peste jumatate din totalul personalului din întreprinderile mijlocii lucreaza în industrie.

Tabelul 2.2.b Structura numarului de salariati din sectorul privat de IMM, pe sectoare de activitate, an 2004

	Micro	Mici	Mijlocii	Total
Agricultură	14,0	4,2	2,7	3,3
Industrie	7,2	32,3	51,9	34,0
Construcţii	3,2	10,9	13,4	10,7
Servicii	75,6	52,6	32,0	52,0
Total	100	100	100	100

Prin comparatie cu anul 2001, ponderea personalului angajat în IMM-uri din agricultura si industrie scade usor (de la 3,8% la 3,3% si, respectiv de la 35% la 34%), ramâne constant în constructii si creste ponderea celor care lucreaza în servicii (de la 50,5% la 52%).

Grafic 2.2.c Repartizarea numarului mediu de salariati pe sectoare de activitate



Analiza distributiei numarului de angajati în IMM-uri pe regiuni de dezvoltare nu conduce la concluzii deosebit de relevante. Cu exceptia faptului ca, în Bucuresti, numarul de personal din IMM-uri este de 2-3 ori mai mare decât în fiecare din celelalte regiuni, se mai poate observa doar o anumita “grupare” a regiunilor pe criterii de vecinatate (Nord-Est împreuna cu Sud-Est, cu valori de 11,6%, Sud, cu Vest si Sud-Vest, cu valorile cele mai mici si, respectiv Centru împreuna cu Nord- Vest, cu valori de circa 13%), fara însa ca aceasta grupare sa aiba o deosebita relevanta din punct de vedere al analizei.

Grafic 2.2.d Repartitia numarului de salariati pe regiuni de dezvoltare

• Principalele concluzii:
• în perioada 2001-2004, se constata o accelerare a cresterii numarului de personal angajat în IMM.
• aceasta se datoreaza în special cresterii numarului personalului din microîntreprinderi, care se va dubla în mai putin de trei ani, daca ritmul de crestere înregistrat în 2003 si 2004 se pastreaza.
• pe sectoare de activitate, cresterile cele mai mari se înregistreaza în servicii.
• desi mica, reducerea personalului din IMM din agricultura poate sugera instalarea unei anumite tendinte ce ramâne a fi confirmata de evolutiile din anii urmatori.
• personalul din servicii lucreaza în majoritate în microîntreprinderi, în vreme ce cel din industrie se gaseste preponderent în întreprinderi mijlocii;peste jumatate din totalul angajatilor din sectorul IMM lucreaza în servicii.
• mai mult de trei sferturi dintre angajatii din microîntreprinderi sunt în sectorul de servicii, dar peste jumatate din totalul personalului din întreprinderile mijlocii lucreaza în industrie.
• în Bucuresti, numarul de personal din IMM-uri este de 2-3 ori mai mare decât în fiecare din celelalte regiuni.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››