2.1.1. Schimbari pozitive în demografia IMM-urilor

Obiectivul prezentei analize il reprezinta IMM-urile1), definite în conformitate cu noua Lege a IMM-urilor nr. 346/2004 al caror numar de angajati este de:

• pâna la 9: micro-întreprinderi
• între 10 si 49: întreprinderi mici
• între 50 si 249: întreprinderi mijlocii

si care au o cifra de afaceri anuala de pâna la 8 milioane de EURO sau active totale în valoare de 7 miloane de Euro.

IMM-urile din perspectiva categoriei de marime, în anul 2004

Tabelul 2.1.a Numarul IMM-urilor active, functie de categoria de marime

Mărimea firmelor	1999	2000	2001	2002	2003	2004
Micro	294.597	279.893	280.448	285.207	313.485	358.242
Mici	25.987	29.417	31.249	32.010	34.883	36.080
Mijlocii	6.102	6.864	7.455	7.989	8.342	8.674
Total	326.686	316.174	319.152	325.206	356.710	402.996

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

1) Se iau în consideratie întreprinderi din toate domeniile de activitate. Datorita irelevantei IMM-urilor cu capital de stat, atât în ceea ce priveste numarul acestui gen de firme, cât si contributia la valoarea adaugata Bruta pe total IMM, se retin în analiza numai întreprinderile private.

Din tabelul 2.1.a se poate observa ca în anul 2004 erau active un numar de aproape 403.000 IMM-uri, ceea ce înseamna o crestere de aproape 24% fata de anul 1999 si, respectiv 13% fata de anul 2003.

Seria de date pentru intervalul 1999-2004 scoate în evidenta o evolutie usor oscilatorie, mai precis, o scadere a numarului de IMM-uri în anul 2000, dupa care se remarca o redresare continua în anii urmatori si, mai ales, în 2004. In tot acest interval de timp majoritatea IMMurilor din România au fost micro-întreprinderi, categorie care în anul 2004 reprezenta 89% din numarul total al IMM-urilor, înregistrând o crestere cu un procent a ponderii fata de anul 2003.

Grafic 2.1.a. Proportia IMM-urilor pe clase de marime


Numarul mare de micro-întreprinderi se mentine ridicat ca urmare a mai multor factori de influenta, printre care enumeram:

• faptul ca este primul pas în afaceri facut de noii întreprinzatori iar barierele la intrare 2) pe piata nu sunt foarte ridicate.
• Codul Muncii intrat în vigoare în martie 2003 a stimulat externalizarea unor activitati, în special de servicii, ceea ce a condus la responsabilizarea fostilor angajati si la încurajarea lor sa înfiinteze micro-întreprinderi continuând sa presteze respectivele activitati pe cont propriu.
• dar a fost si rezultatul unor importanti factori de natura institutionala, legislativa si de politica fiscala. In anul 2004 micro-întreprinderile s-au bucurat de un regim fiscal de impozitare de 1,5% pe cifra de afaceri, spre deosebire de intreprinderile mai mari suspuse unui alt regim de impozitare asupra profitului brut.

2) Procedurile de înregistrare si autorizare a functionarii au fost mult simplificate începând din anul 2003, iar costurile de infiintare a unei societati comerciale s-au mentinut în linii generale aceleasi sau chiar au scazut.

Cu toate aceaste delimitari, politica fiscala care vizeaza contribuabilii mici a fost perceputa ca o facilitate a mediului de afaceri cu efecte directe asupra încurajarii spiritului antreprenorial, fapt care a condus la cresterea numarului de micro-intreprinderi active.

De asemenea, trebuie precizat ca ponderea mare a micro-intreprinderilor nu trebuie interpretat ca un factor de subdezvoltarea a sectorului IMM sau al sectorului privat, în ansamblul sau. Dimpotriva, este un aspect care justifica si consolideaza flexibilitatea si capacitatea de adaptare la conditiile în continua schimbare ale pietei.

De altfel, sectorul IMM din România nu face nota contrastanta, ci se înscrie în tendinta generala care se înregistra în Europa unde spre exemplu în anul 2003, 92% dintre IMM-uri erau micro-întreprinderi, 7% întreprinderi mici si 1% firme mijlocii. (Comisia Europeana, 2003).

IMM-urile din perspectiva principalelor sectoare de activitate, în anul 2004

În tabelul 2.1.b se prezinta numarul de IMM, în functie de sectorul de activitate în intervalul 1999-2004.

Tabelul 2.1.b. Numarul de IMM-uri active private dupa sectorul de activitate

Sector de activitate	1999	2000	2001	2002	2003	2004
Agricultură	10.055	9.494	8.929	10.011	10.430	11.390
Industrie	39.457	40.252	41.609	45.586	50.117	54.657
Construcţii	10.956	11.705	13.990	16.312	20.378	25.115
Servicii	266.218	254.723	254.625	253.297	275.785	311.834
Total	326.686	316.174	319.152	325.206	356.710	402.996

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

Câteva sunt caracteristicile de baza care se remarca pentru anul 2004 din analiza datelor din tabelul de mai sus, si anume:

    (1) o evolutia pozitiva, crescatoare a numarului de IMM în toate sectoarele principale de activitate comparativ nu numai cu anul 2003, ci chiar fata de toti anii anteriori;

    (2) o dinamica accentuata se remarca la IMM-urile din sectorul Constructii care a înregistrat o rata anuala de crestere de 23,2% fata de anul 2003, în comparatie cu rata anuala de crestere pe total IMM de 13,0% sau fata de 9,2% în Agricultura si 9,0% în Industrie. Din punct de vedere al factorilor de influenta care pot justifica aceasta dinamica sporita a IMM– urilor în constructii s-ar putea retine: (i) extinderea infrastructurii urbane si rezidentiale care urmare a dezvoltarii sectorului imobiliar 3) (ii) lucrari industriale si de infrastructura rutiera (construtia de autostrazi, rehabilitarea drumurilor si a alimentarilor cu apa din mediul rural, etc. sub influenta SAPARD, precum si a unor programe guvernamentale) lucrari în sub-sectorul energetic, în sectorul comercial al lanturilor de magazine si în domeniul socio-cultural; nu în ultimul rând (iii) traditia si expertiza locala în domeniul constructiilor acumulata de-alungul timpului.

    (3) In tendinta unei dinamici mai accentuate s-a înscris si sectorul Servicii. Spre deosebire de fenomenul de stagnare din anii 2000-2003, sectorul Serviciilor se remarca printr-o crestere sub aspect demografic, al numarului de intreprinderi active în anul 2004. Numarul de întreprinderi din sectorul servicii a crescut cu 13% fata de situatia din anii precedenti.

    (4) In concluzie, toate sectoarele de activitate înregistreaza valori demografice pozitive de-alungul întregii perioade de monitorizare.

De altfel caracteristicile de mai sus sunt si mai evidente urmarind graficul 2.1.b prezinta evolutia IMM-urilor în principalele sectoare economice de activitate.

Pentru perioada 2000-2004 se remarca urmatoarele trasaturi principale:

• Ponderea cea mai substantiala este detinuta de IMM-urile din Servicii (sector care înglobeaza si comertul cu ridicata si cu amanuntul), chiar daca în termeni relativi, greutatea sa specifica se reduce cu câteva puncte procentuale, respectiv de la 80,6% în anul 2000 la 77,4% în 2004.
• Dublarea ponderii sectorului Constructii (de la 3.7 % in 2000 la 6,2% in anul 2004.
• Mentinerea ponderii sectorului IMM din Industrie la aproximativ aceleasi valori procentuale în intrega perioada si
• Agricultura care înglobând un numar scazut de IMM –uri (11.390 în 2004), detinea o participare de doar 2,8% si acesta pe un fond de usoara reducere de anul 2000 (3,1%).

3) ANIMMC, Octombrie 2004, Raportul anual al sectorului IMM pe anul 2003, capitolul 2.4.pc.f. Primele 10 sectoare dinamice din economia României în perioada 2000-2003.

Grafic 2.1.b. Structura IMM-urilor dupa sectorul economic de activitate în anii 2000-2004


Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

Pentru a întelege pe deplin semnificatia acestor rezultate trebuie sa procedam la o analiza încrucisata a contributiei IMM-urilor între sectoarele economice relevante si categoria de marime a acestora. Astfel, în graficul 2.1.c este redata distributia demografica a IMM, în functie de marime, pe fiecare sector economic de activitate pentru anul 2004.

Analiza transversala scoate în evidenta carateristici suplimentare care completeaza si, astfel, întregesc imaginea sectorului IMM din România si pozitia la care a ajuns în anul 2004. Astfel, se poate nota:

• IMM-urile din Industrie sunt mai mari ca dimensiune decât cele implicate în alte tipuri de activitati, cum ar fi cele din sectorul serviciilor. Ponderea întreprinderilor mijlocii este cea mai ridicata în sectorul Industrial (7,8%) comparativ cu sub 1% în Servicii. La aceeasi constatare se ajunge daca se urmareste procentul cumulat al întreprinderilor mici si mijlocii din Industrie fata de alte sectoare. Astfel, în industrie ele cumulau 27,5% în 2004, în timp ce în Constructii ajungeau la 19,3% si la doar 7,5% în Servicii. Mai mult decât atat, urmarirea în dinamica a acestor caracteristici a întreprinderilor din Industrie este facilitata de comparatia rezultata în graficele 2.1.b si 2.1.c..
• Cu toate acestea, în toate sectoarele de activitate relevante majoritatea este reprezentata de micro-intreprinderi. Ponderea acestei categorii de întreprinderi evolueaza de la 73% in Industrie la 92,5% in Servicii, sector practic dominat de micro-intreprinderi. În rândul micro-întreprinderilor comertul ramâne activitatea prioritara, în timp ce întreprinderile mici se regasesc în proportii comparabile, apropiate în constructii (14,7%) si în agricultura (13,4%).

Grafic 2.1.c. Distributia IMM-urilor dupa sector de activitate si categorii de marime, în anul 2004


Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

Implicarea unui numar din ce în ce mai mare de IMM-uri în sectorul industrial dovedeste ca acest sector se afla în faza de dezvoltare. Pe de alta parte, din moment ce concluzia este ca IMM-urile din sectorul industrial sunt companii mai mari ca dimensiune, aceasta poate fi corelata si pusa pe seama complexitatii sporite a proceselor organizatorice si de productie care reclama infrastructura, personal mai mult si stabilitate pe piata.

În comparatie cu acestea IMM-urile din domeniul serviciilor sunt mai flexibile deoarece sunt predominate de microîntreprinderi cu activitati de comert care îndeplinesc functia de intermediari pe piata, ceea ce se reflecta si în numarului de de personal anagajat. Prin urmare, acestea sunt caracterizate simplu ca având o volatilitate suplimentara (intra/ies sau se restructureaza si reorienteaza mult mai rapid).

Tocmai, datorita relevantei sectoarelor Industrie si Servicii, analiza poate fi aprofundata în aceste domenii. Domeniul serviciilor poate fi divizat în patru sub categorii 4): comert, turism, transporturi si alte servicii, care vor fi analizate separat. Graficul 2.1.c indica ponderea IMM-urilor în fiecare dintre aceste subsectoare de activitate, raportata la numarul total de IMM-uri.

Grafic 2.1.d. IMM-uri active în sectorul serviciilor, pe sub-sectoare de servicii, raportate la numarul total de IMM-uri active


Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

4) Conform Codului CAEN, sub-sectoarele din sectorul servicii includ: Comert (HA); Turism (IA); Transporturi (JA); Alte servicii (KA, LA, MA, NA, OA, PA, RA, SA, TA)

Din analiza sub-categoriilor de servicii putem trage urmatoarele concluzii:

• Ponderea IMM-urilor din domeniul comertului scade semnificativ si din ce în ce mai rapid în perioada considerata, de la 64,1% în 2000 la 47,4% în 2004.
• În acelasi timp, turismul îsi majoreaza ponderea, usor dar continuu, de la 3,1% la 4,3%.
• Ponderea IMM-urilor din Transporturi creste destul de viguros, de la 3,9% la 6,2% în 2004 dovedind ca este un domeniu atractiv pentru micii întreprinzatori si în care barierele la intrare pentru „noii veniti” sunt mai reduse, atât natural, prin specificul sectorului, cât si cele administrative. Fara a avea cifre exacte, cu toate acestea sunt indicii ca atractivitatea sectorului pentru noii întreprinzatori ar putea fi pusa în legatura si cu dezvoltarea pietei de leasing la mijloacele de transport, stiut fiind faptul ca leasing-ul este si o forma de finantare, care a devenit în România ultimilor ani, mult mai abordabila si mai facila pentru miciiîntreprinzatori. Astfel, rezultatele nu întârzie sa apara, ele conducând si la modificari structurale de genul celor subliniate mai sus.
• Dar cea mai substantiala majorare de pondere a IMM-urilor se concentreaza în sub-sectorul Alte servicii, care si-au marit greutatea specifica de la 9,5% în anul 2000 la 19,5% în 2004.

De asemenea, aceste rezultate conduc la ideea ca exista un sistem productiv în crestere lenta, dar constanta, care ofera un numar de servicii diverse si care se detaseaza de activitatile comerciale traditionale si mai putin structurate.

Distributia întreprinderilor pe categorii de servicii în functie de sub-sectorul in care activeaza ne poate ajuta sa întelegem ca dinamica IMM-urilor din fiecare sub+sector de servicii si, bineinteles este asociat cu schimbarea ponderii relative a sub-sectoarelor de servicii.

Având în vedere toate acestea, putem construi Tabelul 2.1.c, în care sunt prezentati indicii de crestere ai numarului de IMM-uri din sectorul Servicii pe sub-sectoare de servicii, în perioada 2000-2004 luaînd ca baza de referinta anul 2000.

Tabel 2.1.c Indicii de crestere ai numarului de IMM pe sub-sectoare de servicii fata de anul 2000 ca an de referinta

	Anul	Comerţ	Turism	Transport	Alte servicii
Total IMM in Servicii	2000	100	100	100	100
	2001	95	105	123	122
	2002	88	137	143	149
	2003	94	156	170	201
	2004	94	174	201	263

2000=100% Sursa: MOF si INS, calcule proprii ANIMMC

Se observa cresterea notabila din Alte servicii si transporturi (mai mult decât dublu), în timp ce comertul înregistreaza o cadere continuu dar oscilatorie de 6,0% fata de anul 2000. Turismul se revigoreaza continuu atingând o crestere de 74% în 2004 fata de anul de referinta.

Cu alte cuvinte, IMM-urile din Servicii trec prin schimbari benefice, cu o crestere remarcabila în domeniul alte servicii, urmate de transporturi, si respectiv turism. De altfel, tendintele sunt înfatisate în graficul 1.2.e.

Grafic 2.1.e Indicii de crestere a IMM din sub-sectoarele de Servicii, 2000=100



Se observa ca întreprinderile mici si mijlocii sunt cele mai dinamice categorii de firme din domeniul serviciilor, cu cresteri semnificative în fiecare sub-domeniu. În aceeasi perioada, sectoarele transporturi si alte servicii au cunoscut schimbari dinamice, fiind create un numar mare de noi firme. Comertul si turismul sunt domenii în care exista putine obstacole la intrarea pe piata si începerea unei afaceri; numarul urias de micro-întreprinderi existente la începutul perioadei de referinta a fost confruntat cu o concurenta acerba si multe dintre ele au fost condamnate la disparitie de pe piata: greutatea lor specifica neobisnuit de mare în termeni comparativi, a scazut în favoarea firmelor mici si mijlocii.

Sectorul industrial este împartit în sase sub-domenii 5) : textile si îmbracaminte, industrie mecanica, chimie, prelucrarea lemnului si mobila, industrie alimentara, alte industrii; acestea sunt analizate separat pentru a obtine o imagine mai clara asupra componentelor sale dinamice. Graficul 2.1.f ilustreaza raportul dintre numarul de IMM-uri ce activau din fiecare sub-sector industrial, enumerat mai sus, si numarul total de IMM-uri active în perioada 2000-2004.

5) Conform codurilor CAEN, sub-sectoarele industriale includ: Textile si îmbracaminte (EB, EC); Industria mecanica (EJ, EK, EL, EM, EN); Prelucrarea lemnului si mobila (ED); Industria alimentara (EA); Industria chimica (EE, EF, EG, EH); Alte ramuri industriale (EI, EO).

Graficul 2.1.f. Evolutia raportului dintre IMM-urile active din sectorul industrial în numarul total de IMM active în anii 2000- 2004


Sursa: ANIMMC, INS

În cadrul tendintei generale de crestere ce caracterizeaza sectorul industrial în ansamblu, aproape toate sub-ramurile industriei prelucratoare înregistreaza evolutii pozitive, oglindite de dinamica IMM -urilor care opereaza în domeniii cu valoare adaugata mai inalta care-si extind ponderea (graficul 2.1.f.). Astfel, se remarca:

• IMM -urile din industria alimentara scad ca pondere, fapt reflectat de diminuarea raportului de la 3,1 la 2,7 în 2004; chiar daca numarul absolut al firmelor creste încet.
• Industria prelucrarii lemnului si industria textila si îmbracaminte îsi mentin cota de participare în cadrul sectorului IMM, dar ajung la acest rezultat într-o maniera diferita, destul de constant în cazul primelor si ceva mai oscilatoriu pe parcursul intervalului monitorizat, în cel de al doilea caz.
• Industria chimica si mai ales industria prelucrarilor mecanice îsi sporesc greutatea specifica în ansamblul sectorului IMM, fapt oglindit în majorarea cotelor lor de la 1,8 la 2,0 în chimie si, respectiv de la 2,0 la 2.5 în anul 2004 pentru celelalte.

Tabelul 2.1.d. Indicii numarului de IMM-uri pe sub-sectoare industriale, 2001=100



	Industria Textilă	Prelucrarea lemnului	Industria alimentară	Industria chimică	Industria mecanică	Alte ramuri	Total
2001	100	100	100	100	100	100	100
2002	110.0	103.8	105.0	106.7	114.4	110.6	108.9
2003	114.4	109.9	106.4	106.41	123.2	120.6	114.8
2004	118.2	117.9	107.5	125.6	135.2	133.8	121.5



Graficul 2.1.g. Indicii IMM-urilor pe sub-sectoare industriale, 2001 = 100


Sursa:INS


2.1.2. Schimbari în distributia teritoriala a IMM-urilor

Pentru a obtine un tablou sinoptic care sa oglindeasca schimbarile demografice din sectorul IMM-uri pe sectoare de activitate si categorii de marime a întreprinderilor, analiza trebuie completata cu distributia geografica a IMM-urile pe teritoriul României. În anul 1998 au fost stabilite un numar de 8 regiuni de dezvoltare, pentru a putea identifica mai usor nevoile de dezvoltare pe plan local si a putea elabora solutii de rezolvare a prioritatilor regionale, ca si pentru o mai buna administrare a resurselor alocate pentru dezvoltare.

Astfel, analiza se focalizeaza pe un indicator sintetic de spirit antreprenorial sau densitate, si anume „numarul de IMM-uri la 1000 de locuitori”. IMM-urile sunt, prin definitie, conectate la piata locala, iar numarul locuitorilor este si un indicator al dimensiunii acestor piete. Pe harta 2.1.h este redat numarul de IMMuri raportat la 1000 de locuitori, în anul 2004 pe regiuni de dezvoltare.

Analiza indicatorului în profil regional subliniaza unele concluzii, si anume:
• Faptul ca exista înca disproportii mari între diferitele regiuni de dezvoltare în ceea ce priveste gradul de dotare cu IMM-uri la 1000 de locuitori. Granitele intervalului despartitor sunt marcate la limita de jos de catre 12 IMM-uri/1000 de locuitori în Nord-est iar la cea de sus de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori în regiunea Bucuresti-Ilfov.
• In afara diferentelor înregistrate între regiunile de dezvoltare, acestea se raportau în mod foarte diferit si fata de media pe ansamblul tarii de 19 IMM-uri/ 1000 de locuitori, în timp ce în tarile Uniunii Europene (15 la numar) media era de 52 de IMM-uri/1000 de locuitori (Planul National de Dezvoltare, 2004, p.39). Patru dintre regiunile de dezvoltare se pozitonau în jurul mediei, respectiv Centru, Nord-vest (20), Vest cu 19 si Sud-est cu 17 IMM raportat la 1000 de locuitori.
• Cu toata aceasta redistribuire în jurul mediei, pozitionarea celorlalte cinci regiuni ramâne înca asimetrica fata de media pe tara, fapt ce reflecta un grad ridicat de concentare majora în doar anumite regiuni, a caror pondere este substantiala în comparatie cu celelate regiuni. In concluzie, analiza indica o concentrare si o marire a decalajului la acest indicator între regiunea Bucuresti-Ilfov si celelalte regiuni de dezvoltare.

Harta nr. 2.1.h Numar de IMM-uri la 1000 de locuitori pe regiuni de dezvoltare, în 2004


Sursa: INS si calcule ANIMMC

Acest aspect este evidentiat si de evolutia în dinamica fata de anul 2000 ca an de baza pentru comparatie. Astfel, se constata ca cea mai relevanta rata de crestere a numarului de IMM-uri la 1000 de locuitori se înregistreaza tot în regiunea Bucuresti -Ilfov 45% fata nivelul acestui indicator în 2000, urmata de regiunea Vest, unde dinamica la numar de IMM-uri la 1000 de locuitori a fost de 25% comparativ cu 2000. Regiunile Nord-est si Sud-vest Oltenia au înregistrat o crestere, cu toate acestea dinamica a fost mult mai lenta.

Sigur ca aceste procente trebuie sa tina cont de diferentele mari de densitate a populatiei între aceste regiuni. Daca nu luam în considerare regiunea Bucuresti- Ilfov, care are 1214 locuitori/km patrat, cea mai mare densitate a populatiei se înregistreaza în regiunea Nord-est (aproximativ 102 locuitori/km patrat), unde si cresterea demografica este remarcabila, iar cea mai mica densitate a populatiei se înregistreaza în regiunea Vest (61 de locuitori/km patrat), o regiune în declin demografic.

Harta 2.1.h arata sintetic acest decalaj care se mentine înca între regiunile de dezvoltare la acest indicator.

Demografia IMM pe regiuni de dezvoltare si sectoare industriale

Dupa aceste consideratii analiza se focalizeaza pe sectoare de activitate în fiecare regiune de dezvoltare pentru a vedea daca exista vreo relatie între gradul de specializare regionala în diferite ramuri economice si performantele sectorului IMM în termeni de demografie.

Indicele este calculat prin raportarea la numarul de întreprinderi din fiecare regiune la numarul total de de firme aferente sectoarelor respective. În graficul 1.2.i. se arata structura sistemului economic regional, pe sectoarele relevante ale economiei, existenta în 2004.

Graficul scoate la iveala urmatoarele caracteristici:
• Zonele de Centru si Nord-vest sunt cele mai industrializate din tara,fapt reflectat de prevalenta IMM-urilor din industrie.
• Serviciile desi prezente marcant în toate regiunile, totusi sunt cel mai bine reprezentate în Bucuresti si în Sud-vestul tarii. Acest fapt poate fi, explicat atât prin dimensiunea mare a pietei locale, care genereaza si oportunitatii mai mari pentru servicii, stiind faptul ca serviciile, în cea mai mare masura a lor, se produc si se consuma local, neputând fi transportabile în spatiu. Bineînteles, sunt si unele exceptii notabile cum ar fi: telecomunicatiilor si a turismului. In situatia din urma, se deplaseaza clientii catre sursa de producerea a serviciilor. Pe de alta parte, prevalenta serviciilor în aceste doua regiuni de dezvoltare poate fi asociata cu oportunitatile de afaceri create ca urmare a liberalizarii pietei locale a serviciilor în special în domeniul telecomunicatiilor.
• Regiunile Est, Vest si Sud-est detin o prezenta semnificativa a IMM -rilor din agricultura.
• În timp ce constructiile sunt cel mai bine reprezentate în Bucuresti si zona Nord-vest si, chiar în zona de Centru.

In concluzie, regiunile cu o dinamica pozitiva a IMM-urilor din punct de vedere demografic, sunt cele în care se remarca o prezenta semnificativa a întreprinderilor din industria prelucratoare, în timp ce regiunile cu cele mai slabe performante sunt cele unde sectorul serviciilor care au un rol preponderent.

Grafic 2.1.i. Structura economica pe sectoare relevante ale economiei, în profil regional în anul 2004


Sursa: ANIMMC, INS

Pentru a obtine o privire de ansamblu asupra eventualei specializari a regiunilor de dezvoltare, se calculeaza si indicele de specializare regionala 6) redat în tabelul 2.1.e.

6 câteva precizari metodologice pentru buna interpretare a rezultatelor si a situatiei obtinute ca urmare a folosirii acestui indicator. Astfel, se precizeaza daca valoarea indicelui este mai mica de 100 înseamna ca regiunea este sub-specializata în acel sector economic, comparativ cu media pe tara, iar daca este mai mare 100 regiunea este specializata si capata caracteriticile profilului economic respectiv.

Tabelul 2.1.e. Indice de specializare regionala pe principalele sectoare de activitate, în 2004



	Agricultură	Construcţ	Industrie	Servicii
Nord Est	111	80	116	98
Sud Est	137	82	83	103
Sud Muntenia	167	97	97	98
Sud Vest Oltenia	112	77	89	103
Vest	141	107	108	97
Nord Vest	85	112	119	96
Centru	104	109	128	94
Bucureşti-Ilfov	27	114	77	106



Indicele de specializare prezentat în tabelul 2.1.e. prin prisma indicatiilor metodologice din nota de subsol, conduce catre urmatoarele constatari:
• Specializare în servicii: Regiunile Bucuresti-Ilfov, Sud-vest si Sud-est sunt specializate în sectorul serviciilor cu indici economici locali de 106 si respectiv 103 în cazul celorlalte doua regiuni, în timp ce regiunile Sud, Centru, Nord-vest, Vest si Nord-est sunt sub-specializate în acest domeniu.
• Specilizare în agricultura mai pronuntata se remarca în Sud-Muntenia, Vest si Sud-est unde valorile indicilor respectivi se distribuie de la 167, 141 si, respectiv 137.
• Specilizare în Constructii contribuie la schitarea unui profil mai pronuntat în Bucuresti-Ilfov (114), regiunea Nord-vest (112) si în Centru (109), desi prin valoare nu este o speciaizare accentuata în acest din urma caz.
• Specilizareîn industriue. Profil industrial pronuntat al sectorului IMM se înregistreaza de catre regiunea Centru (128) Nord-vest (119) si Nord-est (116). Si regiunea Vest se defineste printr-un profil industrial al sectorului IMM, chiar daca nu la fel de pronuntat ca în cazul celor enumerate mai inainte.
• In mod aparent paradoxal regiunea Bucuresti-Ilfov apare cu un profil industrial subdezvoltat (o valoare a indicelui de specializare cu mult sub 100, respectiv 77) de verificat. La o prima vedere, aceasta caracteristica nu se suprapune cu prezumtiile conform carora Capitala si zona adiacenta acesteia sunt descrise printr-un profil industrial. Este foarte probabil ca explicatia acestui aparent paradox sa constea în dimensiunea mare a firmelor din domeniul industrial prezente pe raza administrativa a Bucurestiului, dar care în total IMM nu detin o pondere semnificativa.

De altfel, si pe harta 2.1.j. ne prezinta indicii de specializare în sectorul industrial pe regiuni de dezvoltare.

Harta 2.1.j. Indicii de specializare regionala în sectorul industrial, 2004


Sursa: ANIMMC, INS

In graficul 2.1.k. se schiteaza structura sistemului economic regional prin prisma sub-sectoare industriale prezente la nivelul anului 2004. Astfel, se remarca:
• Industria textilelor si îmbracamintei confera o specializarea unor regiuni prin faptul ca detine o pondere importanta în totalul activitatilor industriale din regiunea Nord-est (23,3% din totalul întreprinderilor manufacturiere ale regiunii), din Nord-vest (20,2%), din Vest (19,2%) si din regiunea Bucuresti (17,8%).
• Sectorul prelucrarilor mecanice este unul predominant în Bucuresti (23,5%), si Sud-est (22,7%) si Sud-vest (19,6%).
• Industria lemnului se profileaza pe pozitie puternica da profilul regiunii în Centru (22,1%), în Nord-est (20,9%) si în Nord-est (16,4%), toate acestea fiind regiuni caracterizate de abundenta traditionala a resurselor naturale, mai ales regiunea Centru.
• Industria alimentara predomina în regiunile sudice, mai ales în Sud-vest (27,2%), Sud-est (26,1%) si în Est (25,4%).
• Industria chimica este bine reprezentata în Bucuresti (28,9%) si mult mai redusa în toate celelalte regiuni, aproape la jumatate ca pondere.
• In cele din urma, dar extrem de semnificativ apare categoria „alte industrii” care este foarte dispersata regional, detinând cea mai ridicata cota a activitatilor industriale din regiunea de Vest a tarii (16,3 %).

Grafic 2.1.k. Structura economica a regiunilor de dezvoltare pe sectoare industriale, în anul 2004


Sursa: ANIMMC, INS

Nivelul de specializare al regiunilor de dezvoltare în servicii prin prima sectorului IMM este redat ilustrativ pe harta din figura 2.1.l care etaleaza indicele de specializare regionala la capitolul servicii, de unde se poate lesne observa ca Bucurestiul are cel mai mare grad de specializare în servcii.

Harta 1.2.l. Indice de specilizare regionala în servicii, 2004


Sursa: ANIMMC, INS

Complementar, graficul 2.1.m. prezinta si mai detaliat structura sistemului economic regional în sectorul servicii la nivelul anului 2004 pe sub+sectoare de servicii. De unde se poate vedea ca:
• Comertul reprezinta cea mai importanta componenta din totalul activitatilor de servcii în toate regiunile de dezvoltare, cu un procentaj mai mare, mai ales în Sud-vest, cu 72,1%, în Est, cu 71,5% si în Nord-est cu 68%.
• În fapt,în regiunile de dezvoltare mai avansate comertul începe sa piarda din pondere în competitia cu celelate tipuri de servicii, chiar daca se mentine înca la peste 50%.
• Conform asteptarilor, regiunile mai dezvoltate ale tarii, respectiv Bucuresti-Ilfov (cu un procent de 39,4) din Centru (26,3%), Vest (26,9%) si Nord-vest (24,5%) detineau, dupa cum arata datele, ponderi semnificative, mai mari, la tipurile de „alte servicii”.
• Regiunea de Nord-vest avea în structura serviciilor o pondere mare a celor de Transport, probabil asociata cu pozitia geografica vis-a-vis de directia fluxurilor majore de marfuri, a antrepozitelor din zonele de granita cu statele membre UE, etc.
• Cu exceptia Bucuresti-Ilfov, servicile de turism apar cu procente semnificativ apropiate în toate celelalte regiuni de dezvoltare, fapt care ne da indicii clare cu privire la potentialul de dezvoltare a acestor categorii de IMM -uri în mai toate regiunile tarii.

Graficul 1.2.m. Structura economica a regiunilor de dezvoltare, în sectorul serviciilor, în anul 2004


Sursa: ANIMMC, INS



• Principalele concluzii:
• Numarul IMM- urile private active creste semnificativ în anul 2004 fata de toti anii anteriori, cifrând-se la aproape 403.000 întreprinderi active, iar ponderea micro-întreprinderilor active ajunge la 89%, înscriindu-se în tendintele din Europa.
• Desi micro-întreprinderile continua sa reprezinte în anul 2004 marea majoritate (89%) a IMM-urilor, cu toate acestea acest procent scade fata de anul anul anterior cu 4 procente, în favoarea firmelor mici si acelor mijlocii.
• In structura pe sectoare economice de activitate cea mai importanta pondere este detinuta de IMM –urile din Servicii (77,4%) în timp ce Constructiile îsi majoreaza substantial ponderea la 6,2% fata de 3,7% în anul 2000, ca urmare a numarului mare de firme noi dezvoltate în ultimul an (atât nou înfiintate, cât si reactivate ca urmare a conjuncturii favorabile de pa piata).
• Industria si Agricultura îsi mentin participatiile cam la nivelul acelorasi valori relative de-a lungul întregului intervalul de timp monitorizat.
• Aspectele reliefate anterior demonstreaza ca evolutia sectorului IMM, sub aspect demografic pe domenii principale de activitate, este în masura sa produca reconfigurari structurale, ceea ce denota ca nu si-a epuizat rezervele de crestere si, mai ales, ca este capabil sa raspunda conjuncturii pozitive din mediul economic. De aceasta data, demonstratia a fost facuta de catre sectorul Constructii.
• IMM-urile din Industrie sunt mai mari ca dimensiune, iar sectorul Servicii este practic dominat de micro-intreprinderi, în timp ce întreprinderile mici se regasesc în proportii comprabile în Constructii si în Agricultura.
• Printre cele mai dinamice sub-sectoare industriale se încadreaza IMM-urile din industria prelucrarilor mecanice, care-si sporesc participarea în cadrul sectorului IMM, aspect de natura pozitiva daca luam în calcul faptul ca opereaza într-un domeniu cu valoare adaugata mai înalta.
• Pe ansamblu se observa ca dinamica numerica accentuata din 2004 tinde sa contribuie la echilibrul balantei distributiei teritoriale a IMM, fara însa a elimina decalajele deja instalate pe regiuni. Se mentine gradul mare de concentrare numerica în zona Bucuresti-Ilfov. În alte regiuni ale tarii, distributia acestora este ceva mai omogena, mai ales în vestul tarii.
• Privit prin prisma sectorului IMM, regiunea Bucurest-Ilfov a dobândit specializare în Servicii si Constructii , în timp ce sectorul IMM din celelalte regiuni de dezvoltare împrumuta caracteristicile profilului traditional recunoscut al acestora (Sud si Sud-Est profil agricol, Centru, Vest si nord-vest profil industrial, etc.).




Vezi alte articole din aceeas categorie ››