1.1.1 România în plan macroeconomic în 2004

Din perspectiva procesului de aderare la Uniunea Europena anul 2004 a reprezentat un moment de maxima importanta - finalizarea negocierilor în data de 8 decembrie a ultimelor doua capitole ramase deschise: 6 - "Concurenta" si 24 - "Justitie si afaceri interne". Încheierea perioadei de negociere, 15 februarie 2000-8 decembrie 2004, a creat premisele semnarii la data de 25 Aprilie 2005 a Tratatului de aderare cu Uniunea Europeana si ale angajarii ferme a României de a depune toate eforturile pentru a adera la 1 ianuarie 2007.

Anterior finalizarii negocierilor, în traseul sau catre Uniunea Europeana, România a înregistrat si progresul de a obtine statutul de economie functionala de piata. Fapt recunoscut de Comisia Europeana, în Raportul de tara din octombrie 2004 privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare, raport care ofera o evaluare în dinamica si orientata spre viitor asupra performantelor economice ale României si demonstreaza prin aceasta capacitatea tarii de a îndeplini criteriile economice de aderare în conformitate cu prevederile Consiliului European de la Copenhaga, de a face fata presiunilor din mediul concurential, precum si fortelor Pietei Interne.

Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC) în calitatea sa de organism al Guvernului României urmareste, prin toate politicile si actiunile sale sa îndeplineasca angajamentele convenite în procesul de negociere la Capitolul 16 "Întreprinderile mici si mijlocii" precum si la Capitolul 3 - "Libera circulatie a serviciilor", subcapitolul "Servicii nefinanciare". De asemenea, Agentia colaboreaza si coopereaza strâns cu celelalte ministere, agentii guvernamentale si alte organisme responsabile pentru îndeplinirea prevederilor asumate de România la alte capitole de negociere, cum ar fi Capitolul 5 "Dreptul societatilor comerciale", Capitolul 6 "Politica în domeniul concurentei", Capitolul 8 "Pescuitul", Capitolul 13 "Politici sociale si ocuparea fortei de munca", Capitolul 15 -"Politica industriala, Capitolul 21 “Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale", Capitolul 23 "Protectia consumatorilor si sanatatea consumatorilor".

Realizarile în plan macroeconomic ale României în anul 2004 sunt de natura sa sustina si sa creeze în ansamblul lor un mediu favorabil dezvoltarii economice, în general, si al întreprinderilor mici si mijlocii, în special. La acestea se adauga evolutiile pozitive înregistrate pe plan mondial, dar mai ales cele din zona Euro si tarile din Europa Centrala si de Est, evolutii pozitive care au contribuit la crearea unei conjuncturi internationale favorabile schimburilor comerciale, informationale si de alta natura.

Crestere economica accentuata: Conform cu informatiile furnizate de catre Institutul National de Statistica si Banca Nationala a României în Raportul anual pentru 2004 principalii indicatori macroeconomici au marcat evolutii pozitive.

Grafic nr. 1.1.a


Sursa: “Raportul Anual 2004”, INS “Romania in cifre”, aprilie 2005

Cu o cresterea economica de 8,3% economia României a înregistrat cea mai accentuata dinamica consemnata în întreaga perioada de tranzitie catre economia functionala de piata, fiind superioara cu 3,1 puncte procentuale celei atinse în anul 2003 si depasind cu 2,7 puncte procentuale previziunile pentru anul 2004. Mai mult decât atât, estimarile pentru anii urmatori efectuate de Comisa Nationala de Prognoza confirma consolidarea acestui trend ascendent.

Principalii factori de influenta ai acestei cresterii economice a fost cresterea consumului intern de marfuri si servicii si a fluxurilor investionale catre România. La rândul sau dinamica pozitiva a cererii interne de consum a fost determinata, pe de o parte, de o politica a veniturilor mai laxa în anul 2004, respectiv cresterea veniturilor salariale (chiar în conditiile în care nu se coreleaza cu cresteri în planul productivitatii muncii), iar pe de alta parte, ca urmare a deschiderii bancilor comerciale si a altor institutii non-financiare spre acordarea de credite de consum. Fenomenul s-a instalat în ultima parte a anului 2004 si a continuat accentuat în anul 2005, fapt care a determinat interventia prompta a bancii centrale în directia impunerii de masuri prudentiale suplimentare în politica de creditare.

Procesul dezinflationist continua: Tabloul sinoptic al evolutiilor pozitive se completeaza cu rata inflatiei masurata prin indicele preturilor de consum care a scazut continuu în ultimii 5 ani si a înregistrat o medie anuala de 11, 2% ajungând chiar la 9,3% la sfârsitul anului 2004, fata de 14,1% în anul anterior, fiind pentru prima data în perioada de tranzitie când se înregistreaza un nivel al ratei inflatiei cu o singura cifra înainte de virgula.

Grafic nr. 1.1.b Evolutia indicelui preturilor de consum si a indicelui preturilor cu amanuntul


Sursa: BNR „Raport Anual 2004” si INS „Romania in cifre”

Scaderea continua a ratei somajului: La aceasta se adauga faptul ca rata somajului a scazut continuu în intervalul de analiza pîna la nivelul de 6,2% în decembrie 2004.

Grafic nr 1.1.c Evolutia ratei somajului în intervalul 2000-2004


Sursa: BNR “Raport anual 2004” si INS “Romania in cifre” aprilie 2005

În esenta cresterea economica a fost sustinuta de majorarea rapida a consumului intern de bunuri si servicii, precum si de fluxurile investitionale în economia tarii. La aceasta se adauga rezultatele din agricultura ca urmare a faptului ca anul 2004 a fost înregistrat ca unul dintrei cei mai buni ani agricoli, în special la productia vegetala. Aceasta contributie sporita la cresterea economica a agriculturii este ilustrata de cresterea participarii acestui sector la formare PIB cu 2,3% mai mult decât în anul 2003.

Soldul negativ al balantei comerciale si de plati: Pe de alta parte, se poate aprecia ca dinamica PIB ar fi fost si mai accelerata, daca exporturile nete nu se confruntau înca din anul 2004 cu dificultati generate, nu atât de scaderea capacitatii companiilor românesti exportatoare de a face fata concurentei de pe pietele internationale, cât mai ales de masurile de politica monetara de apreciere a monedei nationale în raport cu valutele externe, în special, în raport cu dolarul american si Euro. Aceasta tendinta aparuta în anul 2004 s-a instalat si mai pregnant la începutul anului în curs. Evolutia pozitiva în planul competitivitatii este explicata de faptul ca exporturile totale au înregistrat o accelerare a ritmului de crestere în 2004, respectiv cu 21,3% fata de anul 2003.

Totusi, pe fondul aprecierii monedei nationale, în special în ultimile luni ale anului 2004, importurile s-au scumpit, iar ritmul lor de crestere a devansat cu putin pe cel al exporturilor totale, înregistrând o crestere de 24%. Pe de alta parte, cresterea importurilor s-a datorat cresterii veniturilor si a expansiunii fara precedent a creditului de consum, factorii care au stimulat cresterea cererii interne de consum în special la automobile si bunuri de folosinta îndelungata, produse cu valori mari si care provin, în cea mai mare parte, din import. În aceste conditii soldul balantei comerciale a fost negativ deoarece importurile au depasit exporturile fapt care a condus si la adâncirea deficitului de cont curent. În schimb, aprecierea cu 5,8% în termeni reali ai monedei nationale a fost de natura sa contribuie la procesul dezinflationist si la relativa stabilitate a preturilor interne.

Reforme structurale de profunzime: Procesul de tranzitie catre o economie deschisa de piata este caracterizat prin reforme structurale de profunzime. Structura economiei în permanenta evolutie se reflecta în schimbarile care au loc în structura de proprietate, în modificarile în structura pe categorii de resurse care contribuie la formarea Produsului Intern Brut si, nu în ultima instanta, în modificarile intervenite în structura populatiei ocupate si a numarului de salariati din economie.

Grafic nr. 1.1.d Evolutia numarului mediu de angajati în economie si sector privat


Sursa Sursa: BNR “Raport anual 2004” si INS “Romania in cifre” aprilie 2005

Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus numarul de salariati în sectorul integral privat are în întervalul de timp analizat o tendinta de mentinere ajungând în anul 2004 sa reprezinte 54,4% din numarul mediu al salariatilor din întreaga economie.

Grafic nr. 1.1.e Contributia principalelor sectoare la formarea Produsului Intern Brut 1)


Sursa: BNR “Raport anual 2004” Partea VII, Sectiunea Statistica

1) Referitor la contributia principalelor sectoare la formarea PIB, suma % este mai mica decât 100 deoarece din reprezentarea grafica lipsesc: Serviciile financiare si impozitul net pe subventii (lipsa date la 2004)

În ceea ce priveste contributia principalelor sectoare la formarea Produsului Intern Brut, desi nu au suferit modificari substantiale fata de anul trecut, cu toate acestea se observa usoare modificari în sensul cresterii si mai accentuate a contributiei sectorului servicii.

Astfel, sectorul servicii detinea 44,1%, urmat de industrie (27%), agricultura si silvicultura (13%), si de constructii (6,1%). Privit în dinamica se evidentiaza ca industria si-a mentinut ponderea specifica la aproximativ aceeasi cota de-a lungul intervalului de analiza în timp ce, agricultura a înregistrat o contributie mai ridicata în anul 2004, considerat un an agricol foarte bun. Contributia sectorului servicii la PIB a fost caracterizata de o evolutie usor oscilatorie, dar cu pondere sporita în ultimul an.

Constructiile reprezinta sectorul care desi are o contributie mult mai scazuta în comparatie cu celelalte sectoare, totusi în permanenta crestere de la un an la altul, aspect strâns legat de evolutiile de pe piata terenurilor si a tranzactiilor imobiliare, sectoare extrem de dinamice în ultimii ani.

Cât priveste rolul jucat de sectorul privat în realizarea produsului intern brut, în conformitate cu datele publicate de Institutul National de Statistica al României contributia sectorului privat la formarea PIB-ului s-a ridicat la 70,8 %, consolidând tendinta manifestata înca de la jumatatea deceniului trecut si majorând ponderea acestui sector de la 54,4% în numarul mediu de salariati în 2004. De altfel, de la jumatatea deceniului anterior, sectorul privat a avut cuvântul cel mai greu de spus în majoritatea domeniilor economice, contributia acestuia la PIB reprezentând aproape totalitatea volumului de productie din desfacerea cu amanuntul, din productia agricola, constructii si turism.

În industrie, ponderea sectorului privat s-a ridicat în ultimii câtiva ani la circa 60%. Accelerarea proceselor structurale din economie a ajutat sectorul privat sa-si mareasca simtitor participarea la productia industriala.

Grafic nr. 1.1.f Ponderea sectorului privat în economie în intervalul 2000- 2004


Sursa: INS „România în cifre”, aprilie 2005

În concluzie, anul 2004 contextul macroeconomic în care au operat IMM-urile din România, o componenta importanta a sectorului privat, a continuat vizibil sa se îmbunatateasca. Pe ansamblu, economia româneasca a înregistrat o crestere economica de 8,3% care s-a datorat, în cea mai mare masura, cresterii cererii interne de consum, formarii brute de capital fix si unei rate de investitii mai mari fata de anul anterior si, nu în ultimul rând evolutiei ascendente a exporturilor totale, desi balanta comerciala se mentine dezechilibrata în favoarea importurilor si sub stimulentul cererii interne de consum.

Faptul ca aceasta crestere economica s-a instalat de un numar de aproximativ 4 ani si alaturi de alte masuri de politica economica la nivel macro conduc catre concluzia sustenabilitatii cresterii economice si în urmatorii ani. Aceste indicii sunt de altfel sustinute în planul prognozelor si de estimarile Comisiei Nationale de Prognoza pentru urmatorii ani.


1.1.2. Conjunctura mondiala favorabila dezvoltarii

Pe ansamblu economia mondiala si-a continuat procesul de revigorare instalat dupa anul 2000, rezultat soldat cu efecte pozitive în planul crearii unei conjuncturi internationale favorabile dezvoltarii sustenabile.

Economia mondiala: Conform cu evaluarile Bancii Nationale a României în anul 2004 economia mondiala, în ansamblul sau, s-a dezvoltat puternic, înregistrând o crestere economica de 5,1% fata de 4% în anul 2003. Aceasta dinamica pozitiva continua, si care a devansat estimarile initiale (3,5%), s-a datorat cresterii economice celei mai spectaculoase obtinute de China (9,5%) si de SUA ( cu un ritm de crestere economica de 4,4%), dar si evolutiilor pozitive comparativ cu 2003 ale economiilor din tarilor din Uniunea Europena (o medie de 2,3% a ritmului de crestere economica). Cresterea economica pozitiva la nivel mondial poate fi pusa si în legatura cu evolutiile economiei din Japonia care s-a reîntors de câtiva ani la o crestere economica pozitiva (2,7% în 2004).

Uniunea Europeana:cresterea economica din Zona Euro desi a fost mai scazuta comparativ cu a tarilor mentionate, totusi s-a încadrat într-o evolutie pozitiva superioara anului 2003 care a fost caracterizat printr-o perfomanta economica modesta (0,7%).

Statele Membre - UE 15 au înregistrat niveluri diferite ale cresterii economice, astfel: Irlanda cu 5.4% continua sa aiba cea mai spectaculoasa evolutie, în timp ce Grecia a obtinut o dinamica de 4,2%, crestere care poate fi pusa în parte si pe seama organizarii Jocurilor Olimpice. Tot peste media pe ansamblul UE s-au aflat Finlanda (3,7%) si, respectiv Spania (3,1%), în timp ce Franta a înregistrat o crestere economica la nivelul mediei, respectiv 2,3%.

Pe parcursul anului 2004 dinamica economiei tarilor din Uniunea Europeana a fost diferita, mai accentuata în prima parte a anului si, repectiv mai încetinita în cea de a doua sa parte. Consumul intern din tarile UE a înregistrat o dinamica de 1,3% fata de anul 2003, investitiile o crestere de 2,1%, în timp ce rata medie anuala a inflatiei a fost foarte mica de doar 2,1%.

Noile State Membre: atât din tarile Central europene (Republica Ceha, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria), cât si din tarile baltice (Estonia, Letonia, Lituania) au continuat sa înregistreze, individual si în bloc o crestere economica viguroasa, tendinta care de altfel s-a instalat de câtiva ani consecutivi. În grupul economiilor Central europene cea mai accentuata crestere economica a fost obtinuta de catre Slovacia (5,5%), urmata de Polonia (5,3%) si de Slovenia cu 4,6%. Republica Ceha si Ungaria au înregistrat o dinamica de 4% a PIB. În cadrul tarilor baltice devenite membre ale UE la 1 mai 2004 ritmurile de crestere economica au încetinit comparativ cu anii anteriori, dar cu toate acestea se situeaza la niveluri ridicate în comparatie cu economiile celorlalte state din zona. Astfel, Letonia a avut o crestere economica de 8,5%, Lituania de 6,7% iar Estonia de 6,2%.

Tarile în proces de aderare la UE din sud-estul Europei: Bulgaria si Turcia au obtinut o dinamica a cresterii economice de 5,6% si, respectiv 8%, niveluri care indica o accelerare a ritmului de crestere economica de ansamblu comparativ cu anii anteriori.


1.1.3. Câteva date comparative între evolutiile macroeconomice din Noile State Membre si Statele Candidate

În anul 2004, cele zece tari devenite membre ale Uniunii Europene la 1 Mai 2004 si-au continuat procesele de de adaptare si ajustare economica,la cerintele impuse de UE.

În continuare analiza se axeaza pe o comparatie cu câteva dintre statele noi membre UE din zona Europei centrale cât si cu Bulgaria care are acelasi statut ca si România de candidata la aderare în ianuarie 2007.

De altfel, România si Bulgaria au atins cotele cele mai mari de crestere economica în 2004, respectiv 8,3% si 5,6%, devansând Polonia care a înregistrat cresterea economica cea mai alerta din rândul tarilor din Europa Centrala, în contextul sporirii investitiilor stimulate de perspectiva aderarii acestor tari la UE si al cresterii consumului individual intern. Ambele tari au înregistrat deficite bugetare mai mici, România obtinând un nivel sub -1,1% sub tinta prevazuta, bucurându-se, în plus, si de avantajele unei scaderi mai rapide a inflatiei, în special în ultima parte anului 2004 (o rata medie anuala de 11,9% fata de 9,3%, la sfârsitul lunii decembrie 2004).

Grafic nr. 1.1.g Evolutia ratei inflatiei în tarile Central Europene noi membre ale UE si tarile în proces de aderare


Sursa: Raportul anual al BNR, partea a VII-a, Sectiunea Statistica

În Europa Centrala, productia industriala a sporit în medie, cu peste 4% în 2004 fata de 2003, cu cele mai mari diferente ale variatiilor de crestere înregistrate în Bulgaria (5,2%) si în Republica Ceha (4,1%), în timp ce în România, sporul de crestere a productiei industriale a fost de doar 2,2%.

Grafic nr. 1.1.h Evolutia investitiilor straine directe nete în Produsul Intern Brut


Sursa: Raportul anual al BNR, partea a VII-a, Sectiunea Statistica

Evolutia ponderii investitiilor straine directe nete în produsul intern brut indica o crestere continua în cazul României, începând cu anul 2002, desi ca nivel se situeaza cu putin sub cel obtinut de Bulgaria în 2004, respectiv 8,4% fata de 7,1% în cazul României. Republica Ceha înregistreaza o evolutie anuala extrem de oscilatorie cu un vârf de maxim în anul 2002 (11,2%) urmata de o scadere brusca la 2,1% în urmatorul an. În timp ce în Polonia, ponderea investitiilor straine directe în PIB scade aproape continuu de la 5,7% în anul 2000 la 1,9% în 2003 si un usor reviriment în anul 2004 (2,2%).

Grafic nr. 1.1.i Evolutia ratei somajului în tari din Europa Centrala noi membre ale UE si tarile în proces de aderare


Sursa: Raportul anual al BNR, partea a VII-a, Sectiunea Statistica

Pentru a reflecta procesul modificarilor structurale din economiile noilor state membre ale UE si a celor în proces de aderare orice analiza economica trebuie completata si cu indicatori de ocupare a fortei de munca. Astfel, graficul nr. 1.1.i arata faptul ca tarile care au devenit membre ale UE s-au confruntat în anul 2004 cu o usoara crestere a ratei somajului, respectiv Polonia de la 18% la 19,1% iar Ungaria de la 5,5% în 2003 la 6,3% în anul 2004.

Republica Ceha resuseste sa-simentina rata somajului la acelasi nivel ca înainte de aderare, de 10,3%. România înregistreaza în 2004 un nivel al ratei somajului de 6,2%, mult mai scazut în comparatie cu partenera sa la aderare, Bulgaria care avea la sfârsitul anului 2004 o rata a somajului de 12,2%. În schimb în ambele tari se inregisteaza din anul 2000 evolutii descendente la acest indicator macroeconomic.

Analiza anterioara succinta fixeaza cadrul macroeconomic din regiunea tarilor Central si Sud-Est Europene, pentru a putea evalua mai corect situatia economica a României în comparatie cu câteva dintre principalele tari care au obtinut deja statutul de membru al UE, precum si cu Bulgaria ca tara în curs de aderare, cu scopul identificarii unor tendinte mai importante care se prefigureaza si care ar putea avea relevanta pentru dezvoltarea economica a sectorului privat din România.

• CONCLUZII
• Economia mondiala si-a continuat trendul pozitiv instalat înca din anul 2000, ceea ce contribuit la crearea unei conjuncturi internationale favorabile dezvoltarii durabile.
• În tarile din Uniunea Europeana, chiar daca indicele de crestere economica a fost mai mic compartiv cu China si SUA, cele 15 state au înregistrat, în masura foarte diferita unele de altele, performante pozitive în directia cresterii economice. Irlanda, Grecia si Spania au variatii pozitive peste media pe ansamblul UE, în timp ce Italia si Germania au cresteri mai domoale.
• Ritmuri mai mari de crestere economica s-au înregistrat în noile state devenite Membre ale UE la 1 mai 2004, cu toate acestea tarile baltice isi încetinesc ritmul alert de crestere din anii anteriori. În aceeasi situatie se afla si Republica Ceha si Ungaria.
• Tarile în proces de aderare, Bulgaria si România isi mentin si chiar accentueaza evolutiile pozitive în planul cresterii economice de ansamblu.
• România a obtinut în anul 2004 o crestere economica de 8,3% pe un trend de evolutie continuu ascendent de dupa anul 2000.
• PIB-ul pe locuitor al României este de patru ori mai mic decât media din cele 15 state membre ale UE si de la 1,5 - 2 ori mai scazut decât în noile state membre din Europa centrala.
• România a înregistrat performante notabile în lupta cu stoparea inflatiei. Pentru prima data în istoria recenta s-a înregistrat o rata a inflatiei cu o singura cifra (9,3%), rezultat care are sanse sa se mentina în urmatorul interval de prognoza.
• Intr-un an electoral plin, pe fondul cresterii veniturilor si a creditului de consum, cererea interna de consum, în special, pentru automobile si bunuri de folosinta îndelungata, s-a revigorat substantial cu tendinte de crestere si mai spectaculoase în viitor.
• Importurile au crescut mai rapid decât exporturile ca efect al cererii de consum dar si a aprecierii monedei nationale în raport cu cele mai importante valute (Euro si USD).
• 2004 a fost un an agricol de exceptie, în special la productia vegetala.
• Rezervele valutare ale tarii au crescut iar fluxurile investitionale catre România au înregistrat o evolutie pozitiva.
• Cadrul macroeconomic al României este viguros, iar contributia sectorului privat la formarea PIB a fost în crestere situându-se la nivelul de 70,8%.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››