În perioada 1990-2003, investitiile straine directe în România au atins nivelul de circa 10,2 miliarde euro, inclusiv veniturile din privatizare. Ca nivel absolut, aceasta suma este departe de situatia înregistrata în tarile vecine (Polonia – 48 de miliarde, Ungaria sau Cehia – câte 38 de miliarde).

Tabel 1.2.a Investitii straine în România, la 31.XII.2003

Ţara	Soldul investiţiei străine	Stoc pe locuitor
	milioane Euro	Euro
Bulgaria	4 300	551
Estonia	5 164	3 795
Letonia	2 665	1 149
Lituania	3 968	1 152
Polonia	48 000	1 257
Rep. Cehă	37 626	3 685
România	10 118	465
Slovacia	9 000	1 673
Slovenia	4 000	2 002
Ungaria	37 907	3 747

Sursa: The Vienna Institute for International Economic Studies

Dupa cum se poate vedea din tabelul 1.2.a, România ocupa ultimul loc din punctul de vedere al investitiei straine pe locuitor, înregistrând un nivel de 8 ori mai mic decât în Ungaria sau de aproape 3 ori mai mic decât în Polonia. Atunci când analizeaza tarile din Europa Centrala, numerosi specialisti subliniaza trei concluzii: (i) nu mai pot exista fluxuri importante de investitii straine legate de procesul de privatizare; (ii) majoritatea firmelor locale importante au fost deja achizitionate de catre mari firme transnationale si (iii) boom-ul înregistrat de sectorul de constructii, determinat de mari firme de retail si de investitorii imobiliari, a ajuns la sfârsit, datorita unui fenomen de saturatie a pietei.

Tinând cont de nivelul relativ scazut al investitiilor straine în România, am putea considera ca nici una dintre concluziile de mai sus nu este valabila si pentru România, asa cum nu este probabil valabila pentru nici una din tarile din Europa de Sud-Est. De exemplu, în domeniul privatizarii, vor mai urma înca procese de dimensiuni mari, cum ar fi B.C.R., C.E.C. sau unele firme din domeniul utilitatilor publice.

IMM-urile sunt mai vulnerabile decât firmele mari în fata proceselor actuale de liberalizare a comertului si de integrare economica. În acest context, abilitatea lor de a supravietui, de a atinge dimensiuni eficiente din punct de vedere economic si de a crea noi locuri de munca depinde de un numar de factori între care capacitatea lor de a inova si de a se angaja în activitati de cooperare sunt esentiale.

Investitiile straine pot avea efecte pozitive, dar si efecte negative asupra tarilor în care patrund. Dintre cele pozitive, poate fi mentionat faptul ca investitiile straine pot facilita IMM-urilor acces la informatie, know-how si tehnologii, contribuind în acest fel la cresterea capacitatii lor de inovare, a competitivitatii si la îmbunatatirea accesului pe noi piete. Investitiile straine în IMM, în România, au fost de 3 675 milioane Euro, adica 36,2% din total investitii straine în România. În functie de tara de provenienta, situatia este prezentata în tabelul urmator:

Tabelul 1.2.b Soldul investitiei straine directe pe tari *), la 31.XII.2003 Întreprinderi mici si mijlocii (IMM)

Ţara	Soldul investiţiei străine	Investiţie în IMM în total investiţie străină
	milioane Euro	%
Italia	613,3	77,7
Olanda	548,4	29,0
Grecia	367,1	31,7
Germania	336,3	46,2
Austria	296,4	46,8
China	206,9	97,7
Franţa	180,6	17,0
Elveţia	173,0	53,3
Marea Britanie	147,0	74,1
Cipru	114,5	26,7
Statele Unite ale Americii	113,5	33,3
Turcia	110,1	61,4
Liechtenstein	75,9	90,0
Luxemburg	58,6	40,0
Suedia	25,4	12,4
Belgia	23,3	21,8
Virgine Britanice (Insulele)	23,3	29,4
Ungaria	21,9	15,1
Spania	20,2	25,4
Alte ţări	218,7	...
TOTAL	3 674,4

*) Repartizare în functie de tara detinatorului nemijlocit (direct) a cel putin 10% din capitalul social. Sursa : Institutul National de Statistica si BNR si calculele autorilor.

Repartizarea investiilor straine în IMM în functie de tara de origine este prezentata în graficul de mai jos :

Grafic 1.2.a



Din punct de vedere al totalului investitiilor straine în România, Olanda este cea care se situeaza pe primul loc (1,9 mld. Euro), urmata de Grecia (1,15 mld.), Franta (1 mld.) si Italia (789 milioane Euro). Din punctul de vedere al investitiilor în IMM însa, situatia se inverseaza, Italia aflându-se pe primul loc, Olanda pe al doilea, iar Franta de-abia pe al saptelea.

În tabelul 1.2.b, se pot observa mai multe categorii de tari, în functie de ponderea investitiilor straine în IMM în total investitii straine din tara respectiva în România. Astfel, cvasi-totalitatea investitiilor directe din China (97,7%) au fost efectuate în întreprinderi mici si mijlocii.

Exista apoi un grup de tari cu o pondere mare a investitiilor în IMM: Italia (77,7%), Marea Britanie (74,1%) sau Turcia (61,1%). În fine, un al treilea grup de tari prezinta o pondere relativ mica a investitiilor în IMM. Acestea sunt tari cu investitii majore în România, fie ele ca urmare a achizitionarii unor mari companii românesti, fie chiar investitii de tip greenfield: Olanda (ING), Grecia (OTE), Franta (Renault, Lafarge, Societe Generale, Carrefour) sau Austria (OMV, Raiffeisen).

Ponderea cifrei de afaceri a IMM investitie straina directa în total cifra de afaceri, pe regiuni de dezvoltare este prezentata în tabelul 1.2.c:

Tabelul 1.2.c Cifra de afaceri a întreprinderilor investitie straina directa, pe regiuni, în anul 2003. Întreprinderi mici si mijlocii (IMM).

Regiunea	Număr întreprinderi investiţie străină directă	Ponderea cifrei de afaceri a IMM investiţie străină directă în total cifră de afaceri a IMM din regiune (%)
Nord - Est	1 573	12,59
Sud - Est	1 917	17,86
Sud - Muntenia	1 406	18,92
Sud - Vest Oltenia	1 027	14,87
Vest	3 855	60,52
Nord - Vest	4 066	43,66
Centru	3 457	26,79
Bucureşti - Ilfov	12 471	52,02
Total	29 772	37,38

Sursa: INS si BNR. Cercetare Statistica privind investitiile straine directe în România, 2003.

Cifra de afaceri realizata în IMM investitie straina reprezinta circa 37% din cifra de afaceri a IMM-urilor din România. Datele din tabelul de mai sus sugereaza o anumita polarizare a investitiilor straine în regiunile Bucuresti, Vest si Nord-Vest, unde ponderea cifrei de afaceri realizata de firme mici si mijlocii cu capital strain depaseste 40% din cifra de afaceri a IMM-urilor din zonele respective. De asemenea, firmele din regiunea Vest realizeaza cifre de afaceri superioare, atâta vreme cât ponderea lor în total este mai mare, desi numarul este mai mic.

Înacelasi timp, atentia investitorilor straini a fost mult mai putin atrasa de regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia sau chiar Sud-Muntenia sau Centru, unde ponderile cifrei de afaceri a firmelor cu investitii straine sunt de sub 25%. Dincolo însa de cifre, ceea ce este mai important este modul cum firmele cu capital strain reusesc sa fie integrate mediului economic local, în asa fel încât sa stimuleze si sa îmbunatateasca performantele economice regionale.

Pe domenii de activitate, situatia investitiilor straine în firme mici si mijlocii se prezinta astfel (tabelul 1.2.d):

Tabelul 1.2.d Cifra de afaceri a întreprinderilor investitie straina directa, pe domenii de activitate, în anul 2003. Întreprinderi mici si mijlocii (SME).

Domeniu	Număr întreprinderi investiţie străină di rectă	Ponderea cifrei de afaceri a IMM investiţie străină directă în total cifră de afaceri IMM din domeniu (%)
Industrie, din care:	6 944	45,67
- fabricarea produselor din tutun	17	94,90
- industria metalurgică	87	50,59
Construcţii	1 098	19,95
Comerţ	14 642	34,18
Servicii	7 088	44,58
Total	29 772	37,38

Sursa: INS si BNR. Cercetare Statistica privind investitiile straine directe în România, 2003.

Cum era de anticipat, investitiile straine în IMM s-au orientat mai degraba spre industrie si servicii si mai putin spre constructii. Desi ca numar depasesc orice alt domeniu, ponderea cifrei de afaceri a IMM cu capital strain din comert este relativ scazuta, probabil si datorita numarului foarte mare de IMM cu capital suta la suta românesc din aceasta ramura.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››