Barierele adminstrative constituie o piedica semificativa în calea bunului mers al afacerilor si,în special, al întreprinderilor mici si mijlocii, facându-le vulnerabile la schimbarile frecventedin mediul extern. Pe lânga complexitatea procedurilor administrative se adauga faptul casolutionarea acestora ia timp, iar IMM se afla la discretia birocratiei.

Constienti de efecteleadverse asupra dezvoltarii IMM-urilor, organismele guvernamentale de resort din România auluat continuu masuri care au implicat reorganizari procedurale si institutionale pentrustabilirea competentelor necesare si rationalizare normativa sau chiar dereglementarinecesare.

Merita sa subliniem, poate si numai cu titlu de exemplu, faptul ca în anul 2004ANIMMC a reusit introducerea procedurii “aprobarii tacite” la înregistrare firmelor noi sideclaratia pe proprie raspundere în procesul de autorizare prealabila a functionariiîntreprinderilor noi, cu rezultat direct, atât asupra reducerii intervalului de timp necesarînregistrarii unei firme, cât si reducerea costurilor asociate înregistrarii si autorizarii.

Cutoate acestea, o serie de proceduri de lucru sunt înca mult prea complicate pentru a putea fiurmate facil si îndeplinite de catre IMM –uri, care se stie au un numar relativ limitat depersonal total, si mult mai putin de specialitate, ceea ce le face vulnerabile îndepliniriiacestor cerinte administrative, financiare si de raportare. Ancheta de opinie a ANIMMC aurmarit sa înregistreze punctul de vedere al IMM-urile fata de aceste prezumtii de lucru. Iatalesumarizate în cele ce urmeaza:

3.1 Aprecierea evolutiilor mediului de afaceri

Aprecieri cu privire la evolutiile din mediul de afaceri românesc



• Opiniile cu privire la evolutia de ansamblu a mediului de afaceri din România în 2004 au fostrelativ similare cu aprecierile pe care IMM-urile le-au exprimat fata de evolutiapropriilor afaceri si firme. De unde se poate trage concluzia ca influenta mediului deafaceri asupra IMM-urilor este una hotarâtoare, orice modificari în climatul generalde afaceri fiind de natura sa produca efecte pozitive sau perturbatii majore acestorcategorii de întreprinderi, care sunt mult mai vulnerabile în raport cu factoriiexterni. Astfel, 56,4% dintre IMM-uri au fost de parere ca evolutiile din mediul deafaceri în 2004 au ramas la acelasi nivel, în timp ce cealalta jumatate de IMM-uri areperceptii foarte împartite si anume, 23,2% sustin ca mediul de afaceri s-aîmbunatatit, iar 18,5% sustin ca evolutiile au condus catre o înrautatire a mediului deafaceri.



• Evolutiile pozitive au fost cu precadere resimtite de IMM-urile din Constructii (33%)si din Alte servicii (31,8%), în timp ce pentru IMM-urile din Transporturi, evolutiilenegative au fost ceva mai puternic resimtite (28,3% fata de o medie de 18,5%). IMMurileactive în domeniul Agricultura au apreciat în marea lor majoritate (79,8%) camediul de afaceri nu a înregistrat evolutii fata de anii anteriori, situatia ramânând laacelasi nivel.



• Categoria de întreprinderi mijlocii apreciaza într-o mai mare masura (26,6%) decâtcelelalte tipuri de întreprinderi ca mediul de afaceri din România s-a îmbunatatit.Aceasta, în timp ce micro-întreprinderile au perceput evolutiile din mediul de afacerica mergând spre înrautatire, fapt aratat de ponderea mai mare (18,7%) decât mediaaprecierilor negative la adresa mutatiilor intervenite în mediul economic si deafaceri.


3.2 Aprecieri ale cadrului legislativ

În continuare, respondentii au fost consultati cu privire la modul cum apreciaza diferiteleaspecte legate de mediul de afaceri din România, atât din punct de vedere almodificarilor aparute în 2004 în cadrul legislativ, cât si asupra politicilor din domeniulfiscal. Opiniile IMM-urile se distribuie astfel:

Aprecieri cu privire la claritatea reglementarilor aparute în 2004



• Calitatea reglementarilor legislative aparute în 2004 a fost sub-satisfacatoare, iarnivelul de impozitare este destul de mare. Calificativul mediu acordat de IMM-urieste de 2,5 pentru aprecierea claritatii reglementarilor aparute în 2004, ceea ce pescala utilizata se atribuie calificativul „sub-satisfacator”. În ceea ce priveste opiniafata de noile nivele de impozitare optiunea firmelor se situeaza la nivelul valoriimedii de 2,3, ceea ce în termen de calificativ înseamna „destul de mare”



• IMM-urile indiferent de sectorul de activitate în care activeaza sunt solidare înaprecierile pe care le fac cu privire la claritatea reglementarilor si la noile nivele deimpozitare. Aprecierile se pastreaza în jurul mediei, diferentele de opinii în functiede sectorul de activitate fiind foarte mici.

• Punctul de vedere unitar cu privire la aspectele investigate indiferent de categoriade marime. Cu alte cuvinte, indiferent de marimea întreprinderii, aprecierile sepastreaza în jurul mediei.

3.3. Noutatile sistemului fiscal si impactul lor asupra IMMurilor

Aprecierile IMM-urilor cu privire la noile nivele de impozitare

• Noile nivele de impozitare sunt resimtite ca “destul de mari”. Fata de problematicanoilor nivele de impozitare firmele se pozitioneaza la nivelul valorii medii de 2,3,ceea ce pe scala utilizata pentru a masura aprecierile înseamna „destul de mare”.
• Unanimitate pe sectoare de activitate fata de problema nivelului de impozitareactual. Calificativul mediu acordat de firme pe sectoare este relativ acelasi. Mai multdecât atât, firmele din Agricultura sunt si mai critice la aprecierea noilor nivele deimpozitare pe care le considera mari, printr-un calificativ mediu de 1,9.
• Consensul firmelor legat de aprecierile fata de noile nivele de impozitare se mentinesi la categoria de marime. Variatia calificativului mediu acordat pe categorii demarime a întreprinderilor este nesemnificativ.

Opiniile IMM-urilor referitoare la proceduri de lucru si circuitul documentelorprivind plata contributiilor la asigurarile sociale de stat

• Doar 17% dintre IMM –uri au fost de parere ca procedurile sunt corespunzatoare.Majoritatea IMM-urilor au apreciat ca sunt prea multe institutii care trebuie depusedocumentele (69,3%), prea multe si prea complicate documente trebuiesc completate(69,3%), precum si faptul ca sunt prea multe conturi si ordine de plata care revin însarcina întreprinderilor (57%).

• IMM-urile din Agricultura sunt mai critice în aprecieri, fapt ilustrat de proportiamult mai mare a firmelor care au declarat ca procedurile sunt prea complicate(92,0%), prea multe institutii unde trebuie depuse documente (94,0%) cât si preamulte conturi si documente de plata solicitate (84%). Aceasta, în timp ce IMM-uriledin sectorul Hoteluri si Restaurante par sa fie mai antrenate în urmarirea acestorproceduri de lucru, fapt evidentiat de ponderea mult mai mare a firmelor care au fostde parere ca procedurile sunt corespunzatoare, respectiv 31% din respondenti încomparatie cu 17,0% pe total sector IMM si fata de doar 3,4% în cazul firmelor dinAgricultura.


• Firmele mijlocii fac fata mai bine procedurilor de lucru decât micro-întreprinderile.Acest lucru este explicabil prin numarul mai mare de personal, precum si prinspecializarile mai bine definite ale personalului din firmele mijlocii fata de cele micisau de micro-întreprinderi. Acest aspect este ilustrat de ponderea mai mare afirmelor mijlocii care se declara de acord cu procedurile, considerându-lecorespunzatoare (23,9%) fata de micro-întreprinderi, care sunt de aceasta opinie doarîntr-un procent de 16,4%. Cu toate sublinierile anterioare, majoritatea IMM-urilor,indiferent de categoria de marime careia îi apartine, împartasesc opinia caprocedurile sunt necorespunzatoare, atât din punct de vedere al faptului ca trebuiedepuse la prea multe institutii, cât si pentru ca sunt prea multe si complicatedocumente de întocmit de catre firme pentru a-si onora obligatiile de plata lafondurile de asigurari sociale de stat.

3.4. Rolul Guvernului în construirea unui mediu de afacerisanatos si prietenos

Puncte de vedere cu privire la institutiile guvernamentale responsabile pentruinitierea si promovarea de politici publice pentru IMM

• Ministerul FinantelorPublice (45,9%) si ANIMMC(43,3%) sunt institutiilecare din punct de vedereal respondentilor suntcele responsabile pentruinitierea siimplementarea politicilorde dezvoltare a micilorafaceri în România. Dacaîn sondajul din anul 2004ANIMMC era creditata cuaceasta responsabilitatede doar 20,7% dintrerespondenti, rezultatelesondajului din 2005evidentiaza ca un numardublu de IMM-uriapreciaza rolul Agentieiîn initierea siimplementarea politicilor de dezvoltare a micilor afaceri în România. Acest lucru oglindeste în mod indirectcresterea de vizibilitate publica a ANIMMC. O pondere însemnata în aprecierilerespondentilor o detine si Ministerul Economiei si Comertului (30,8%).


• Perceptia IMM-urilor este mult diferita la analiza pe sectoare de activitate. Firmeledin Agricultura, în general, crediteaza suplimentar toate institutiileguvernamentale, ceea ce se poate explica prin faptul ca ele se vad mult maivulnerabile în absenta unui sprijin guvernamental orientat. Prin urmare, si ponderilecu care sunt declarate institutiile listate ca responsabile pe partea de regelmentaresunt mult mai mari, atât fata de medie, cât si fata de toate celelalte sectoare deactivitate. În contrast cu firmele din agricultura, cele din sectorul Hoteluri siRestaurante atribuie în egala masura responsabilitati catre toate institutiileguvernamentale listate. Astfel, aproape 60% din firmele din acest sector atribuieresponsabilitatea catre ANIMMC.
• Fara a se deosebi radical, totusi firmele din categoria mijlocie au atribuit ANIMMCun rol mai ridicat, respectiv 55,2% dintre ele fata de o medie de 43,3%. Firmele sedeosebesc semnificativ în functie de marimea lor atunci când atribuie rolulMinisterului Integrarii Europene. Astfel, firmele mici si, mai ales, cele mijlociiapreciaza într-o pondere mai mare rolul ce trebuie jucat de MIE în structurainstitutiilor guvernamentale responsabile, de 11,1% si, respectiv 15,9% comparat cumedia de 8,1% .

Opinii cu privire la rolul Guvernului în sustinerea de servicii catre IMM



Rolul activ al Guvernului în asigurarea de servicii este solicitat de majoritatea firmelor.87,4% dintre IMM-urile cuprinse în sondaj afirma ca Guvernul trebuie sa-si asume un rol activîn asigurarea de servicii în sprijinul lor.

• IMM-urile din Agricultura solicita cel mai frecvent (99,1% dintre acestea) rolulactiv al Guvernului în furnizarea de servicii de sprijin. Un numar mai mic de IMMuriledin sectorul Hoteluri si Restaurante considera ca Guvernul ar trebui sa fie maiactiv (74,7% fata de media de 87,4%). De altfel, IMM-urile din acest sector apar maiconfuze în opinii din moment ce un sfert dintre acestea (25,3%) nu stiu daca Guvernular trebui sa joace sau nu un rol în furnizarea de servicii. Cu toate aceastea, se poateconcluziona ca marea majoritate a IMM-urilor, indiferent de sectorul de activitate,doresc un rol activ al Guvernului.




• Întreprinderile reclama în egala masura rolul activ al Guvernului în sustinerea deservicii în favoarea IMM-urilor. De mentionat ca, în rândul celor care nu sunt deacord cu rolul activ al Guvernului în furnizarea de servicii, desi proportional, mult maiputini, fata de prima categorie, totusi, se observa o corelatie directa între categoriade marime si punctul de vedere exprimat. Astfel, întreprinderile mijlocii într-o maimare masura (7,9%) decât cele mici(7,5%), si respectiv, micro-întreprinderile (6,9%)s-au exprimat pe aceste pozitii. Cele mai mici sunt si cele care solicita un sprijinmult mai activ.

Problemele identificate de IMM-uri pe care Guvern ar trebui sa le sprijine









* Îmbunatatirea legislatiei se afla în top-ul solicitarilor de implicare a Guvernului.Majoritatea IMM-urilor (68,7%) s-au exprimat cu acest punct de vedere. Aproapejumatate din IMM-uri considera ca si problemele legate de instruire si consultanta artrebui sa fie sprijinite de Guvern. Pe locul trei, la o distanta mai mare regasim implicareaGuvernului în acordarea de garantii privind împrumuturile bancare, respectiv 37,5% dintreIMM-uri au solicitat acest lucru.

* Fara a se deosebi radical, IMM-urile din diferitele sectoare solicita în mod diferitimplicarea Guvernului în îmbunatatirea cadrului legislativ. Sprijinirea problemelor deordin legislativ este vazuta de 99,4% dintre IMM-urile din Hoteluri ca fiind prevalenta.Pentru acest sector celelalte tipuri de implicare au aparut cu o intensitate mai scazuta asolicitarilor. În schimb, pentru IMM-urile din sectorul Agricultura, implicarea Guvernuluieste vazuta prin toate formele de implicare, si anume: modelarea legislatiei (50,4%), prininstruire si consultanta (47,6%) si acordarea de garantii pentru împrumuturile bancare(49%) ale societatilor agricole.

* Interesant este de scos în evidenta si faptul ca, cu cât întreprinderea este mai mare cuatât opinia fata de implicarea Guvernului în modelarea legislatiei este mai pronuntata.La capitolul „instruire si consultanta ”IMM-urile sunt mult mai apropiate ca pozitieindiferent de categoria de marime careia îi apartin. În schimb, opinia lor se nuanteaza lacapitolul garantii pentru împrumuturi, unde întreprinderile mijlocii sunt mai solicitantefata de Guvern, urmate la anumita distanta de micro-întreprinderi. E foarte probabil ca însituatia întreprinderilor mijlocii acest lucru sa fie impus de valorile mai mari alecreditelor la care acced si pentru care trebuie constituite garantii corespunzatoare, înschimb micro-întreprinderile sa solicite aceasta forma de sprijin ca urmare a lipsei demijloace de garantare proprii.

Aprecierile fata de modul de întelegere a problemelor cu care se confrunta IMMurile,de catre Guvern



* Un procent mare de IMM-uri (45,1%) considera ca problemele cu care se confrunta suntîntelese în slaba masura de catre Guvern. Acest aspect este suplimentar nuantat si defaptul ca o alta parte semnificativa (23,9%) atribuie Guvernului un grad satisfacator deîntelegere a problematicii, în timp ce alte 20,6% sunt de parere ca Guvernul are o foarteslaba întelegere fata de problemele IMM-urilor.



* Din nou apare evident ca IMM-urile sunt solidare în aceasta apreciere indiferent desectorul de activitate. Pe fondul unei aprecieri negative, cu câteva exceptii aflate pepozitii si mai categorice, respectiv cele din Agricultura (64,5%) si Hoteluri si Restaurante(57,3%), IMM-urile din celelalte sectoare considera ca întelegerea Guvernului este relativslaba. Ponderea IMM-urilor din celelalte sectoare care se afla pe o pozitie de aprecierenegativa variaza foarte putin, atât fata de medie, cât si unele fata de altele. Firmele dinsectorul Constructii au fost cel mai pozitive în aprecieri, fapt ilustrat de ponderea de11,8% dintre IMM –urile din constructii care crediteaza întelegerea Guvernului cucalificativul “bine”.

* Micro-întreprinderile s-au pozitionat mai critic fata de celelalte categorii de marime înceea ce priveste gradul de întelegere a problemelor lor de catre Guvern. 46,0% dintreacestea acorda un calificativ “slab” întelegerii Guvernului. Astfel, putem identifica ocorelatie inversa între marimea întreprinderii si aprecierea fata de modul în careGuvernul întelege problemele celor care desfasoara afaceri la scara mica. În baza acesteicorelatii, micro-întreprinderile se pozitioneaza mai critic fata de celelalte categorii demarime. În ciuda micilor diferente de perceptie, aprecierea generala este negativa.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››