Guvernul României s-a angajat deplin pentru consolidarea competitivitatii firmelor românestiîn perspectiva accesarii Pietei Interne în conformitate cu prevederile Cartei Europene pentruÎntreprinderi Mici adoptata la Lisabona în anul 2000. Carta de la Lisabona a fost proiectata sacontribuie la îmbunatatirea competitivitatii IMM-urilor europene în contextul globalizarii si aeconomiei bazate pe cunoastere.

Mai mult decât atât, în anul 2002 România a semnat alaturide celelalte state candidate, la momentul respectiv, Declaratia de la Maribor prin care seangajeaza sa-si armonizeze politicile de sustinere a competitivitatii firmelor autohtone cuprevederile Cartei de la Lisabona. Ca expresie a acestor angajamente internationale asumatede România, directiile si masurile care definesc Strategia nationala de sustinere si promovarea IMM-urilor pentru orizontul 2004-2008 oglindesc nevoile interne ale firmelor mici, darraspund si preocuparilor la nivel european.

Agentia Nationala pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), în calitate deorganism guvernamental, este responsabila pentru implementarea Strategiei Guvernamentalepentru sustinerea si dezvoltarea IMM-urilor aprobata prin HG nr. 1280/2004, fapt pentru careurmareste fundamentarea deciziilor sale si a propunerilor de politici de sprijin pentru IMM peanaliza, inclusiv calitativa, a stadiului de dezvoltare, a nevoilor si prioritatilor IMM sicooperatiei. Având în vedere aceste considerente, instrumentul de investigare utilizat,respectiv chestionarul, cât si analiza rezultatelor urmaresc îndeaproape masurile si directiilede actiune din strategia nationala.

Printre acestea prioritatea B din strategie vizeazacresterea competitivitatii IMM. Principalii factori de influenta prin prisma carora a fostanalizat gradul de competitivitate a IMM-urilor sunt:
(1) capacitatea de a investi;
(2)capacitatea de a genera si aduce noi produse pe piata, cu mentiunea ca în decursul cercetariiacceptiunea de produs nou nu s-a rezumat la produs unic sau produs cu marca înregistrata, cia vizat orice îmbunatatire ulterioara vizata de procesul de înnoire a produsului;
(3)capacitatea de a concura atât pe piata interna (cu accent pe procesul de participare laachizitii publice) cât si pe pietele internationale.

În cele ce urmeaza redam succint rezultatele si concluziile anchetei cu privire la aspecteleenumerate anterior. Precizam ca utilizatorii prezentului raport de cercetare pot merge laanalize si mai detaliate prin consultarea si analizarea si mai aprofundata, în functie denecesitati de analiza specifice, a datelor integrale ale sondajului prezentate în tabelele dinAnexa.

1.1 Investitiile IMM-urilor în anul 2004

Investitiile, în general, si cele facute de sectorul privat emergent, în principal, sunt un factorde crestere economica si contribuie la crearea de locuri de munca.

În contextul de mai sus ANIMMC si-a propus sa focalizeze analiza pe capacitatea IMM-urilorautohtone de a realiza investitii ca expresie a gradului de competitivitate dar si încompletarea imaginii despre investitiile interne în proiecte care urmaresc dezvoltarea bazeimateriale, achizitia de tehnologii noi, dezvoltare-cercetare si crearea de produse noi, etc.

• IMM-urile fac în cea mai mare masura investitii de dimensiuni mici. 46,1% dintre IMMuriau declarat ca au facut investitii mici în anul 2004, în timp ce 14,3% au facutinvestitii de dimensiuni mari. În schimb, exista si un procent semnificativ (37,9%) deîntreprinderi care nu au facut nici un fel de investitii în anul trecut;

• Analiza pe sectoare de activitate scoate în evidenta situatia distincta din sectorul„Hoteluri si Restaurante” fata de ponderea mare a IMM –urilor din celelalte sectoarecare nu au facut nici o investitie în anul 2004. Astfel, ponderea investitiilor mici laIMM-urile care îsi desfasoara activitatea în sectorul „Hoteluri si Restaurante” esteaproape dubla decât media pe total, respectiv 73,3%, în timp ce în celelalte sectoarede activitate se înregistreaza valori relative în jurul mediei. De altfel, acesta este sisingurul sector cu cel mai mare numar de IMM-uri ce au facut investitii de dimensiunimari (25,3%). O situatie particulara, de polarizare negativa se poate observa si în„Agricultura si Pescuit” unde o parte a întreprinderilor au facut investitii mici (32,8%)si, respectiv, mari (19,1%), în timp ce, cealalta jumatate (48,1%) nu au facut nici oinvestitie. Relativ la acelasi grad de neimplicare în realizarea de investitii se situeazasectorul de „Transport si telecomunicatii” dar care, datorita specificitatii volumuluiinvestitiilor mici, este de peste 40%.

Investitiile IMM în anul 2004



• Pe categorii de marime a IMM-urilor, caracteristica generala ramâne dimensiuneamica a investitiilor la care se adauga o corelatie directa între marimeaîntreprinderilor si dimensiunea investitiilor pe care le-au realizat în anul precedent.Astfel, micro-întreprinderile au cel mai scazut procent în ceea ce priveste realizareade investitii mari (13,0%) si cea mai ridicata pondere a firmelor care nu au realizatnici o investitie (39,4%) în timp ce numarul de firme din categoria de întreprinderimijlocii, care au efectuat investitii mari creste la 35,1%, iar ponderea întreprinderilordin aceasta categorie, care nu au facut nici o investitie, scade la 19,7%.

Firmele nu sunt suficient orientate catre piata pentru a face investitii pe termen lung care sale permita dezvoltarea si consolidarea pe piata.

1.2. Introducerea de produse noi

Capacitatea de inovare a IMM-urilor este una dintre caracteristicile particulare acestui sectoralaturi de flexibilitate si orientarea catre nevoile pietei. Succesul activitatilor inovativederulate de catre IMM se concretizeaza, atât în dezvoltarea pietelor prin introducere deproduse noi sau îmbunatatite, cât si prin îmbunatatirea si inovarea în domeniul proceselororganizatorice si tehnologice specifice fiecarei firme, inclusiv a proceselor de distributie. Dinaceasta perspectiva, ancheta se opreste numai la analizarea capacitatii IMM –urilor de a creasi introduce produse noi pe piata.

Prin urmare, în prezenta abordare, produsul nou nu esteasimilat cu produsul unic, nici nu se reduce la produs nou cu marca înregistrata. Prin produsnou, în acceptiunea metodologica, se întelege în contextul prezentei cercetari, atât unprodus integral nou, cât si produse substantial îmbunatatite. Analiza se aprofundeaza pecategorii evidentiind sursa de provenienta a produselor noi.

Capacitatea IMM –urilor de a introduce produse noi





• Doar 1/3 dintre IMM-uri au reusit introducerea de noi produse pe piata în anul 2004.În timp ce celelalte 2/3 respectiv 68,2% dintre IMM -uri nu au introdus pe piataproduse noi.

• IMM-urile active în sectorul industriei înregistreaza cel mai ridicat procent lacapitolul produse noi introduse pe piata în anul 2004, respectiv 37,3 %. IMM-urile dinindustrie sunt urmate la acest capitol de catre cele din comert cu o pondere de35,1%. Toate celelalte sectoare de activitate înregistreaza în masura diferita ponderisub media pe total (30,3%). În mare parte, aceste diferente sunt explicate si prinspecificitatea sectoarelor, în sensul ca sunt sectoare de activitate precumconstructiile sau transporturile unde inovarea de noi produse este mai lenta. Inschimb în sectorul serviciilor, un domeniu pretabil inovarii, ponderea serviciilor noiintroduse este sub media pe total.
În baza celor de mai sus, se poate subliniacapacitatea redusa de inovare si creare de noi servicii de catre IMM-urile active înacest domeniu. Acest lucru este îngrijorator, cu atât mai mult cu cât costurile creariide noi servicii sunt, în general, mai scazute decât costurile pe care le presupuneinovarea si creatia în industrie, spre exemplu, sau în domeniul comunicatiilor. Este deluat totusi în consideratie ca în telecomunicatii infrastructura este insuficientdezvoltata ceea ce în unele cazuri nu este permisa sustinerea performantelorfirmelor.

• Capacitatea redusa a IMM-urilor de a introduce produse noi pe piata se pastreaza sila analiza pe categorii de marime. Indiferent de marime, cele mai multe IMM-uri auraportat ca nu au adus produse noi pe piata în anul 2004. Procentul lor variaza de la69,4%, la întreprinderile mici, pâna la doar 61,5% la cele din categoria mijlocie deîntreprinderi.

Originea produselor noi introduse pe piata

• Desi numai o treime din IMM-uri au reusit performanta introducerii de produse noi pepiata, totusi cele care au facut acest lucru au apelat aproape în egala masura la celetrei surse: produse noi din import (45,5%) si produse creatie a altor firme dinRomânia(46,0%). Pe ultimul loc se afla produsele create de firma proprie (40,8%).

• S-au înregistrat diferente semnificative între IMM-uri în functie de sectorul deactivitate. 89,9% dintre IMM-urile din industrie care au raportat punerea de produsenoi pe piata sustin ca acele produse sunt creatie proprie. Firmele din comert auintrodus produse noi aproape în egala masura, atât din import (66,0%), cât si produsecreate de alte firme din România (68,8%). Ponderile prezentate ilustreaza si faptul cacele mai multe IMM-uri din comert folosesc ambele surse de aprovizionare cu produsenoi. Urmarind ponderea IMM-urilor care au adus produse din import în comparatie cucele care au introdus pe piata produse noi create de alte firme din România, se poateobserva o anumita orientare la unele sectoare (constructii, industrie si din alteservicii) mai mult spre import decât spre produsele altor firme din tara. Acest lucrudemonstreaza ca inovarea în aceste sectoare este înca deficitara ca si asimilarea detehnologii noi care sa le permita firmelor sa raspunda exigentelor pietei.

• În schimb, în mod indubitabil,capacitatea IMM-urilor de aintroduce pe piata produse noi,ca rezultat al creatiei proprii,creste odata cu categoria demarime. Micro-întreprinderile sedovedesc a fi cel mai putincapabile de inovare în domeniulproduselor noi, doar 37,2% aucreat produsele respective, întimp ce întreprinderile mici înprocent de 63,5% si cele dedimensiuni mijlocii în proportiede 74,3% sustin ca produsele noiaduse pe piata au fost creatieproprie. Tendinta de orientare catre produsele noi din import fata de cele create dealte firme din tara se pastreaza si la analiza pe categorii de marime.




1.3. Achizitia de noi tehnologii

Achizitia de tehnologii noi în anul 2004

• Achizitia de tehnologii noi în sectorul IMM este scazuta. 68,1% dintre IMM-uri afirmaca nu au facut nici o achizitie de tehnologie noua în 2004, doar 21,2 % au cumparattehnologii noi, în timp ce 9,7% au facut achizitii de completare, în anul trecut.





• Constatarea anterioara îsi mentine valabilitatea si la analiza pe sectoare deactivitate ale IMM-urilor intervievate. Ponderea IMM-urilor care declara ca nu auachizitionat nici o tehnologie în 2004 devanseaza pe cele care au cumparat tehnologiisau au facut unele achizitii partiale de completare, indiferent de sectorul deactivitate principal. Totusi, cea mai mare pondere a IMM-urilor care au achizitionatnoi tehnologii se gaseste în sectorul Industrie, (30,0%).

Întreprinderile din categoria mijlocie auachizitionat tehnologii noi într-o pondere de39,5%, superioara mediei (21,2%), aproapedublu fata de micro-întreprinderi (20,2%) sicu mult înaintea întreprinderilor mici (25,3%). Cualte cuvinte, si în acest caz se mentine corelatiadirecta dintre dimensiunea IMM-urilor sicapacitatea lor de a achizitiona tehnologii. Pede alta parte, situatia micro-întreprinderilor estesi mai agravata de faptul ca putine dintre ele aureusit sa faca chiar si achizitii de completarea mijloacelor fixe existente (9,1% dintreacestea).



1.4. Introducerea si certificarea sistemului de management alcalitatii

Introducerea si certificarea sistemului de management al calitatii are importantebeneficii pentru firme, respectiv: constientizarea calitatii îmbunatatite, o claritatea sporita aîmpartirii responsabilitatilor în interiorul firmei, conduce la implicarea crescuta a angajatilor,la eficienta interna, îmbunatatirea imaginii companiei, atragerea de noi clienti si câstigareaîncrederii acestora, usureaza participarea la licitatii, simplificarea procedurilor pentru exportsi, nu în ultimul rând, conduce la îmbunatatirea pozitiei pe piata a firmei.

Certificarea sistemelor de management (al calitatii ISO 9000, al mediului - ISO 14000, HACCP,OHSAS 18001, SA 8000, securitatea informatiei, etc.) si certificarea produselor reprezintafactori determinanti pentru cresterea competitivitatii organizatiilor si firmelor românesti înlibera circulatie a marfurilor/serviciilor, atât pe piata româneasca, cât si pe pieteleinternationale, în special pe cea din Uniunea Europeana.

Daca introducerea sistemului demanagement al calitatii era perceput ca Ť un pasaport ť necesar firmelor în comercializareaproduselor si serviciilor, cu destinatia export, odata cu încheirea procesului de aderare si deintegrare în structurile europene, procesul de preluare a standardelor europene si deimplementare va trebuie sa fie în centrul preocuparilor majore ale firmelor românesti.

Cualte cuvinte, Ť pasaportul ť devine o Ť carte de identitate ť necesara firmelor pentru aexista la ele “acasa”, si în Europa si în lume, pentru a corespunde exigentelor unei pieteglobale. Având în vedere premisele aratate mai sus, sondajul ANIMMC a dorit sa evidentiezemasura în care IMM-urile sunt preocupate de aceste probleme de aliniere la standardeleeuropene în perspectiva integrarii. Concluziile principale sunt prezentate în cele ce urmeazafurnizând învataminte atât pentru factorii de decizie, cât si pentru asociatii de afaceri, firmede consultanta si instruire, precum si pentru toate IMM-urile, care au fost sau nu subiect deintervievare.

Stadiul de introducere a sistemului de management al calitatii

• Introducerea managementului calitatii ramâne înca o provocare majora pentrumajoritatea absoluta a IMM-urilor, atât timp cât 78,2% dintre IMM -uri declara ca nuau introdus acest sistem. Rezultatele sondajului ne arata ca sistemul de managemental calitatii a fost introdus la 12,0% dintre IMM-uri. La doar 7,6% dintre întreprinderileintervievate acest proces este în curs de desfasurare. Aceasta situatie este si maiîngrijoratoare cu atât mai mult cu cât foaia de parcurs a procesului de integrare in UEne arata o apropiere mai rapida de momentul aderarii.
• Nici unul dintre sectoarenu se afla într-o situatiemai avansata desi analizaevidentiaza unelediferentieri importante.IMM-urile din Agriculturaabia încep sa fiepreocupate de aceastaproblema având în vedereca nici una dintre firmeleintervievate nu aveauaceste certificari alesistemului de managementde calitate, în schimb29,7% dintre ele se aflau înproces de introducere asistemului de managemental calitatii.





• IMM-urile din Comert, Hoteluri, Transporturi si Comunicatii au reusit în mica masurasa se alinieze la aceste standarde. Reusitele lor înregistreaza ponderi sub media peansamblul sectorului. În situatia cea mai buna, identificata cu ocazia sondajului, seafla IMM-urile din Constructii care în proportie de 22,9% aveau aceste certificari, lacare se adauga o pondere importanta de 14,1% dintre întreprinderile care se aflau înproces de introducere. Rezultatele sondajului scot în evidenta faptul ca doar 18,6%dintre IMM-urile din industrie au obtinut certificarile pentru introducerea sistemuluide management al calitatii, rezultat de natura sa constituie într-un semnal de alarmacu privire la competitivitatea celor 73,1% de firme care nu au reusit acest lucru, încontextul apropiat al integrarii în Piata Interna.
• Întreprinderile de marime mijlocie sunt înavangarda la introducerea sistemului demanagement al calitatii, deoarece 33,2%dintre cele intervievate deja l-au introdussi 18,5% sunt în procedura de certificare.Situatia cea mai grava se înregistreaza lacategoria de micro-întreprinderi unde80,5% dintre acestea nu au facut nici undemers de introducere a managementuluicalitatii. Din nou, datele sondajului nearata ca se respecta corelatia directadintre categoria de marime a întreprinderiisi succesul în introducerea sistemului demanagement al calitatii. Având în vedere faptul, ca managementul si asigurareacalitatii vor deveni conditii sine-qua-non pentru operarea pe piata Interna, înperspectiva integrarii, reiese în evidenta cu claritate, faptul ca micro-întreprinderiledin industrie ramân cele mai vulnerabile disparitiei de pe piata.

Analiza mai detaliata cu privire la categoriile de certificari obtinute de IMM-uri în anul2004 evidentiaza urmatoarele aspecte:

• Chiar si dintre cele 12% IMM-uricare au reusit introducereasistemului de management alcalitatii au obtinut acestecertificari în majoritate lacategoria standard si sunt multramase în urma la categoriamanagementului mediului. Astfel,cele mai multe certificari (75,3%)au fost obtinute la categoriastandard (respectiv ISO 9000), întimp ce doar 4,7% dintre IMM-uriau obtinut certificari din categoriamanagementului mediului (ISO14000). De subliniat ca un numar destul de mare de respondenti (12,4%) nu au stiut saraspunda la aceasta întrebare mai tehnica.
• IMM-urile, indiferent de sectorul de activitate, au obtinut într-o foarte mica masuracertificari din categoria managementului mediului (ISO 14000, doar firmele active înComert, într-o proportie de 9,5%, urmate de sectorul Constructii cu o pondere de5,5%). IMM-urile care au reusit introducerea sistemului de management al calitatiiindiferent de sectorul de activitate se încadreaza în caracteristica generalamentionata pe ansamblu, obtinând certificari din categoria standard în proportii carevariaza de la 100%, în cazul IMM-urilor din Transporturi si Comunicatii, la 75,1%pentru Industrie si respectiv 71,9% pentru cele active în sectorul Alte servicii.
• Pe categorii de marime a IMM-urilor nu sunt diferentieri semnificative fata decaracteristicile generale subliniate anterior. Datele oglindesc si faptul ca nu exista ocorelatie directa între marimea întreprinderii, domeniile de activitate si gradul deintroducere a unorcertificari din categoriasuperioara, respectiv cea amanagementului mediului.Astfel, întreprinderile miciau raportat în procent de6,9% introducerea ISO14000, în timp ce doar 4,3%dintre cele de talie mijlocieau reusit acest lucru, la felsi întreprinderile micro. Ceidrept în situatiaintervievatilor de la categoria de micro-întreprinderi, un procent ridicat (13,6%) nu austiut sa faca distinctia sau nu au raspuns. Acest fapt dovedeste ca toate IMM-urileindiferent de clasa de marime sunt restante la obtinerea acestor certificari, fiepentru ca nu sunt suficient informate, fie ca sunt înca deficitare privind abordareaantreprenoriala în dezvoltarea afacerilor.

1.5. Participarea la achizitii publice

Gradul de participare la procesul de achizitii publice

• Majoritatea absoluta a IMM-urilor intervievate nu sunt participante la procesul deachizitii publice. Pe ansamblul sectorului, ponderea celor care declara ca nu auparticipat la nici un proces de achizitie publica se ridica la 85,1%, în timp ce doar14,3% au avut ocazia sa participe.



Pe sectoare de activitate IMMuriledin constructii auparticipat în cea mai mareproportie la achizitii publicepentru lucrari. 42,5% dintreIMM-urile cuprinse în esantion sauaflat în aceasta situatie departicipant la achizitii publice.IMM-urile din celelalte sectoareau avut într-o masura mairedusa ocazia de a concura laobtinerea de comenzi publice. Încazul sectorului Transporturi,avem cel mai redus procent deIMM-uri ce au participat laachizitii publice (6,7%), celelaltesectoare aflându-se în jurulmediei (14,3%).

• Exista o corelatie pozitivadirecta între categoria de marime, domeniulde activitate si participarea la procesul deachizitii publice. Micro-întreprinderile au avuto participare restrânsa la achizitii publice, întimp ce IMM-urile de dimensiuni mai mari auavut sanse sporite. Astfel, doar 13,3% dintremicro-întreprinderi au participat la procese deachizitii publice, procent care creste la 20,0%pentru cele din categoria mica si, respectiv la30,2% pentru întreprinderile de talie mijlocie.Analiza a urmarit sa evidentieze, mai departe, daca, totusi, IMM –urile au participatîn calitatea de sub-contractor la achizitii publice cu scopul contractarii unei comenzidin sectorul public.



• Paradoxal, analiza de profunzime scoate în evidenta faptul ca pozitia de subcontractoreste si mai inaccesibila pentru IMM-uri. Cu alte cuvinte, daca ele nu ajungsa concureze direct în procesul de achizitie publica se reduc si sansele sa mearga „laremorca” unor contractori mai mari. Doar 7,4% dintre IMM-uri au declarat ca au avuto pozitie de sub-contractor în procesul de onorare a comenzilor publice.

• Analiza pe sectoare de activitate, scoate în relief faptul ca, din nou, IMM-urile dinConstructii au o situatie particulara, diferita de a întreprinderilor din celelaltesectoare. Astfel, 25,5% dintre IMM-urile din constructii au fost în situatia de subcontractor,fata de o medie de 7,4% pe total. Aceasta performanta a IMM-urilor dinconstructii se explica, în cea mai mare parte, prin specificul domeniului si allucrarilor care se scot la achizitie publica în acest sector aflat în plina dezvoltare.

• Întreprinderile mijlocii au avut sanse ceva mai mari sa obtina o sub-comanda, fata deîntreprinderile mici sau de micro-întreprinderi. Cu toate acestea, nota generalaramâne lipsa de acces. În sprijinul afirmatiei anterioare este ponderea covârsitoare,care variaza de la 92,7% în cazul micro-întreprinderilor la 85,6% în cazul celormijlocii, a IMM-urilor care nu au obtinut pozitia de sub-contractor într-o achizitiepublica.


1.6. Participarea IMM-urilor românesti pe piata internationala

Relatiile comerciale ale IMM-urilor pe pietele internationale

• Participarea foarte scazuta a IMM-urilor pe piata internationala. 10 % dintre IMMuriau participat la piata internationala în calitate de importator, doar 6% încalitate de exportator si respectiv 6,9% ca sub-contractor al unor companiistraine. Cea mai mare parte dintre firmele intervievate au declarat ca nu auparticipat pe piata internationala (80,1%).






• Pe acest fond general al unei participari reduse, totusi IMM-urile din Industrie sedetaseaza în fruntea participarii pe pietele internationale, atât ca importatori,cât si ca exportatori. O alta caracteristica este ca numarul IMM-urilor dinIndustrie care participa la piata internationala în calitate de exportator (17,6%)devanseaza cu foarte putin numarul celor care au participat ca importatori(16,7%). Cum era si de asteptat, analiza pe sectoare ilustreaza diferentesemnificative. O alta particularitate se consemneaza în rândul IMM-urilor din„Transporturi si Comunicatii” (14,1%) urmate de cele din „Constructii” si „Alteservicii” care în procente de 8,5%, respectiv 11,4%, prezinta ponderi superioaremediei pe total participând pe pietele internationale ca sub-contractori ai unorcompanii straine, fenomen cunoscut sub denumirea de „outsourcing”.


• Participarea pe pietele internationale privita din perspectiva categoriei demarime a IMM-urilor, arata un clivaj între micro-întreprinderi si cele dincategoria mica si, mai ales, mijlocie. Rezultatele sondajului evidentiaza faptulca micro-întreprinderile din România nu sunt antrenate, pregatite si în ultimainstanta, capabile sa valorifice avantajele globalizarii economice, ele ramânândorientate cu preponderenta spre piata româneasca de marfuri si servicii.Subliniem corelatia între categoria de marime si gradul de participare la piatainternationala. Astfel, doar 4,5 % dintre micro-întreprinderi s-au aflat în pozitiede exportator, în timp ce ponderea creste la 14,1% la întreprinderile mici si la27,9% la cele mijlocii. Aceeasi tendinta se observa si analizând participarea caimportator pe categorii de marime a întreprinderilor. Luând în considerarecaracterul de întrebare cu multiple variante de raspuns, putem obtine si oindicatie cu referire la faptul ca foarte putine dintre IMM-uri s-au aflat înambele situatii de participant la piata internationala, ca importator si,respectiv, exportator, ceea ce demonstreaza o stratificare a pietei, respectivorientarea firmelor mari spre externalizarea unor activitati catre microîntreprinderisi întreprinderi mici.

Obstacole întâmpinate de IMM în calitate de exportatori

• Un mix de obstacole în calea exportatorilor. Printre acestea cele mai frecventmentionate au fost „lipsa de informatii despre pietele externe”, motiv invocat de28,2% dintre respondenti, la care se adauga lipsa de capital pentru a actiona pepietele externe si finantare pentru activitatile destinate exportului (20,8%). La acesteconstatari trebuie adaugat si faptul ca un numar însemnat de firme nu cunoscobstacolele care au facut imposibila participarea lor pietele internationale (25,3%).


• In structura pe sectoare de activitate se poate observa ca lipsa de informatii desprepietele externe constituie un principal obstacol pentru firmele din sectorulintermedieri comerciale (48,1%), în timp ce lipsa de capital si de finantare a fost celmai important obstacol pentru firmele din Transporturi si comunicatii (64,9%). Lipsade expertiza calificata si de competente a fost o bariera de netrecut pentru IMM-uriledin Constructii deorece 76,2% dintre firmele din sector au invocat aceasta cauza.Pentru firmele din industrie cauzele accesului mai dificil pe pietele externe suntmultiple.




• Indiferent de categoria de marime se remarca tocmai caracterul multiplu al cauzelor care au condusla participarea atât de redusa a IMM-urilor românesti pe pietele internationale.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››