Sondajul si-a propus pe lânga privirea retrospectiva si o abordare proiectiva asupra viitoruluiapropiat pentru a putea furniza o imagine nu numai descriptiv-statica, ci si una dinamica asectorului. Din acest considerent, în partea a –II- a a chestionarului, utilizat pentru derulareaanchetei, s-au introdus o serie de întrebari referitoare la planurile de dezvoltare ale IMMurilorpornind de la o analiza interna a evolutiilor înregistrate la nivelul firmei. În cele ceurmeaza redam imaginea obtinuta.

2.1. Perceptii asupra tendintelor din mediul de afaceri

Perceptia asupra evolutiei propriilor afaceri si a firmei în 2004Optimism echilibrat al IMM-urilor cu privire la evolutia afacerilor lor. Pe ansamblu, mai multde jumatate din IMM-uri (58,2%) apreciaza evolutia afacerilor si a firmei lor cu un calificativsatisfacator, la care se adauga aproximativ o treime (mai exact 26,8%) în optica caroraevolutiile au fost pozitive.

Ponderea celor care caracterizeaza cu un calificativ foarte pozitivevolutia afacerilor si firmelor lor, desi se ridica doar la câteva procente (în jur de 2,3%),depaseste ponderea IMM-urilor care se declara foarte nemultumite, acordând calificativulfoarte negativ (1,4%).



• IMM-urile care îsi desfasoaraactivitatea de baza în domeniul”Hoteluri si Restaurante” suntcele mai nemultumite deevolutia afacerilor. 27,2%caracterizeaza negativ evolutiaafacerilor lor si doar un procentmult mai mic de 14,1%apreciaza evolutiile ca fiindunele pozitive. Desi nu suntsubstantiale, totusi, existadiferente asupra modului încare IMM-urile din diferitelesectoare apreciaza evolutiileînregistrate de firmele lor.
Astfel, la polul celalalt se afla IMM-urile din “Transporturi si Comunicatii” precum sidin “Alte servicii” confruntate cu o conjunctura mai favorabila lor, care se declaramai multumite cu evolutia afacerilor.



• Micro-întreprinderile sunt multmai rezervate în apreciereapozitiva a mediului de afaceri,decât cele din categoria demarime mijlocie. Astfel, doar25,7% dintre micro-întreprindericaracterizeaza ca pozitiveevolutiile afacerilor si firmelorlor, în timp ce acest procentcreste la 35,9% laîntreprinderile din categoriamijlocie de marime.

2.2. Investitii în curs de realizare

Tipuri de investitii planificate pe termen scurt

• 1/3 din IMM-uri nu aveau în plan la momentul sondajului nici un fel de investitie.Dintre cele care aveau planuri investitionale, în cea mai mare masura eraupreocupate sa achizitioneze tehnologii si în mult mai mica masura, sa investeasca înprotectia mediului. O treime dintre IMM-uri (30,2%) îsi propun investitii în achizitia detehnologii (echipamente si know how) si doar 4,1% dintre ele sunt decise sainvesteasca în protectia mediului. O pondere însemnata de IMM-uri, respectiv 26,4%,se confrunta cu lipsa bazei materiale pentru desfasurarea corespunzatoare aafacerilor, motiv pentru care îsi propun investitii: construirea de cladiri, haleindustriale, birouri si alte elemente de infrastructura pentru afaceri. Trebuieremarcata si ponderea de 13,3% a IMM-urilor care sunt orientate catre investitii ce tinde formarea continua a personalului.











• Diferente semnificative pe sectoare de activitate cu privire la prioritatile deinvestitii viitoare. IMM-urile din Agricultura sunt într-o masura mult mai marepreocupate de investitii în protectia mediului (16,9% fata de media de 4,1%), în timpce întreprinderile din Industrie se orienteaza, chiar si într-o mai mare masura decâtcelelalte catre achizitia de echipamente si tehnologii (51,7% fata de o medie de30,2%). De remarcat este si faptul ca IMM-urile din Industrie sunt, în al doilea rând,preocupate sa investeasca în crearea de produse noi. Procentul de 18,6% fata demedia de 8,1% vine în sprijinul acestei concluzii. Pe de alta parte, IMM-urile din„Hoteluri si Restaurante” sunt cel mai preocupate de dezvoltarea bazei materiale(cazare, servirea mesei, etc.) fapt demonstrat de ponderea de 42,7% a acesteicategorii de investitii fata de media pe ansamblu de 26,4% si fata de doar 16,6% însectorul alte servicii. De altfel, o alta concluzie, care subliniaza prioritatile diferitede investitii ale IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate, ne este data si defaptul ca IMM-urile din „Alte servicii” sunt în cel mai înalt grad preocupate deinvestitii în instruirea personalului (28,1% fata de o medie de 13,3% si fata de ponderimult mai mici pe care le detine aceasta categorie de investitii în planurile IMM-urilordin celelalte sectoare).


• Odata în plus se evidentiaza corelatia directa între dimensiunea întreprinderii siplanurile de investitii. Aceasta corelatie este si mai puternica în ceea ce privesteinvestitiile în protectia mediului, în achizitia de tehnologii, instruirea personalului sicrearea de produse noi, fapt ilustrat de amplitudinea de variatie a ponderilorînregistrate de tipul respectiv de investitii la fiecare categorie de întreprinderi(micro, mici si mijlocii). Astfel, doar 3,3% dintre micro-întreprinderi îsi propuneau sainvesteasca în protectia mediului, în timp ce întreprinderile mici, într-o proportie de8,3%, iar ponderea celor mijlocii ajunge la 16,1%. O situatie similara este oglindita side faptul ca investitiile în crearea de produse noi ocupa un procent de 7,6% în cazulmicro-întreprinderilor, procent care creste la 20,8% la cele de marime mijlocie. Lacategoria de investitii în instruirea personalului micro-întreprinderile îsi propun astfelde investitii într-un procent de 12,3%, în timp ce acest procent creste la 26,3% încazul întreprinderilor mijlocii. Corelatia este mai slaba la categoria de investitii înelemente de infrastructura, fapt ilustrat de decalajul mult mai redus între pondereape care o detine aceasta categorie de investitii la micro-întreprinderi (26%), la celemici (28,5%) si la întreprinderile mijlocii (29,7%).

2.3. Surse de finantare ale investitiilor

Principalele surse de finantare pentru investitii

• IMM-urile au început sa utilizeze portofolii mai diversificate de surse de finantare.Structura portofoliului este mult diferita de la un sector la altul de activitate. Ceamai importanta se atribuie resurselor proprii, urmate de creditele bancare si, în altreilea rând, de surse din asistenta financiara nerambursabila, atât din alocatiibugetare, cât si din granturi ale UE. Ponderea surselor de pe piata de capital estenesemnificativa.


• Desi resursele proprii au ramas principala sursa de finantare a proiectelor deinvestitii, importanta împrumuturilor bancare creste. Utilizarea resurselor proprii, înproiectele de investitii este diferita de la un sector la altul de activitate. Astfel, de la100% în cazul IMM-urilor din Hoteluri si Restaurante, la 51,7% la întreprinderile dinAgricultura. IMM-urile din comert apeleaza în cea mai mare masura la creditelebancare (59,1%), urmate la mica distanta de IMM-urile din Transporturi si Comunicatii(51,7%) si de cele din Agricultura (46,8%). În ceea ce priveste programele de asistentafinanciara sustinute de catre UE, firmele din agricultura se detaseaza ca fiind celecare apeleaza la aceasta sursa cel mai mult. Astfel, 26,6% din firmele din agriculturainvestigate îsi propun sa apeleze la aceasta sursa de finantare a investitiilor lor, întimp ce doar 0,6% din IMM-urile din Comert au aceasta intentie. Ponderea atât demica a acestei surse în portofoliul de finantare a investitiilor firmelor din Comert estedictata, de fapt, de neeligibilitatea acestui sector pentru asistenta financiaranerambursabila într-o foarte mica masura.











• Indiferent de categoria de marime, firmele folosesc aproape în egala masura, atâtresursele proprii, cât si împrumuturile bancare. Diferentele înregistrate la acestcapitol de catre micro-întreprinderi, fata de firmele mici si, respectiv, fata deîntreprinderile mijlocii sunt de câteva procente. În schimb, accesarea fondurilorpublice si a asistentei financiare nerambursabile furnizata de UE este mai ridicata încazul firmelor mijlocii (3,5% si respectiv 6,2%) fata de micro-întreprinderi (0,8% sirespectiv 3,7%).

Vezi alte articole din aceeas categorie ››