Într-o economie de piata functionala, definitorie este concurenta libera si loiala si luptapentru satisfacerea clientilor în scopul obtinerii de profit. Exista însa deseori situatii în carecooperarea se dovedeste a fi bine venita, servind interesele comune ale întreprinzatorilor.Cooperarea înseamna, pe lânga dezvoltarea schimbului de informatii la nivelul comunitatii deafaceri si facilitarea relatiilor cu autoritatile publice si de reglementare legislativa.

Cu toateaceste sublinieri favorabile dezvoltarii spiritului de asociere, rezultatele sondajelorprecedente ale ANIMMC scoteau în evidenta faptul ca majoritatea IMM-urilor îsi dezvoltaafacerile intr-un climat de izolare fata de ceilalti actori de pe piata, izolare care nu este denatura sa favorizeze si sa fertilizeze tocmai schimbul de experienta si de bune practici, sau saconduca la atingerea unei greutati specifice „a vocii” cu care se exprima IMM-urile în mediulde afaceri.

Considerentele mentionate au justificat continuarea investigarii gradului deasociere si participare, în calitate de membrii, în diferite categorii de organizatii de afaceri:organizatii patronale, camere de comert si industrie, asociatii profesionale, etc. O imagineactualizata a participarii si activismului IMM-urilor în structurile asociative este redata încuprinsul acestui capitol.

4.1. Participarea IMM-urilor în calitate de membri în organizatiide afaceri

Gradul de participare al IMM în organizatii de afaceri

• Procentul redus al IMM-urilor care au statut de membru în organizatii de afaceri.Doar 1/3 din IMM-uri si-au declarat afilierea ca membru în cel putin una dintreformele de asociere. Majoritatea covârsitoare (71,7%) nu au facut înca acest pas alasocierii;
• Cel mai înalt grad de asociere se întâlneste la IMM-urile din sectorul Transporturi sicomunicatii (43,8%), în timp ce cea mai slaba participare în calitate de membru oregasim la firmele din Comert (23,5%) si Hoteluri si restaurante (17,9%);
• Analiza pe categorii de marime scoate în relief faptul ca spritul de asociere seamplifica pe masura ce întreprinderea este mai mare ca dimensiune. Astfel, mai multde jumatate dintre întreprinderile din categoria mijlocie (54,9%) au statutul demembru în ceea ce, generic am denumit „organizatii de afaceri”, în timp ce microîntreprinderileparticipa într-un procent de doar 25,1%. Cu alte cuvinte, izolarea încare lucreaza IMM-urile, în general, este mult mai accentuata la categoriile demarime mai mica, ceea ce le face si mai vulnerabile atât factorilor din mediul extern,cât si lipsei de surse de informatii si schimb de experienta.

Perspectiva cu privire la calitatea de membru în asociatii



Planurile celor care nu sunt înca cuprinsi într-o forma de asociere nu sunt pozitive si nicidefinitive. 56,5% dintre firmele intervievate sustineau ca nu intra în planurile lor sa devinamembru în vreun tip de forma asociativa, în timp ce pentru mai mult de un sfert dintre IMMuri(28,0%) înscrierea într-o asociatie este o decizie asupra careia înca mai reflecteaza. Certeste ca doar 12,8% sunt decisi sa devina membrii într-un viitor apropiat.

• Daca analizam intentiile pentru viitor observam diferente mari de opinie între IMMuriledin diferitele sectoare de activitate. Astfel, firmele din Hoteluri si restauranteau afirmat aproape în totalitate (95,9%) ca nu intentioneaza sa faca acest pas, si doar4,1% înca reflecteaza asupra acestei decizii. In schimb, firmele din agricultura suntmult mai preocupate de aceasta decizie, din moment ce 26,8% spun ca vor face acest lucru, iar 47,1% sunt într-un proces de decizie care înca nu s-a finalizat cu o hotarâre.


• Desi nu într-un procent mare, totusi, micro-întreprinderile sunt mai hotarâte saopteze pentru statutul de membru într-o forma asociativa.Cu toate acestea, opiniilesi intentiile IMM-urilor, indiferent de categoria de marime sunt mult preaîmprastiate, ceea ce denota, odata în plus, incertitudinea cu care ele abordeazaaceasta eventuala optiune de asociere.

Criterii de alegere a asociatiei în care sa devina membri

Atât IMM-urile care apartin unei forme de asociere, cât si pentru firmele careintentioneaza sa devina membre într-un viitor apropiat, au la baza optiunii lor un setde criterii de selectie a organizatiei unde sunt membre sau intentioneaza sa devina.

• IMM-urile au optat pentru criteriul” asocierii profesionale” în proportie de57,8%, criteriu care este urmat de nevoia de a avea” reprezentativitate lanivel national”. Lucrul acesta este important pentru 44,3% dintre IMM-urilerespondente sondajului, la care se adauga 32,% care mentioneaza si faptul caîn alegerea organizatiei a prevalat si puterea de a face advocacy si lobby.Firmele intervievate nu au avut ca si criteriu de selectie “ numarul demembrii ai organizatiei”, acest lucru este evidentiat de un procent rezidualde 4,4%.


• Transportatorii si agricultorii opteaza în totalitate pentru criteriul„asocierii profesionale” dublat de reprezentativitate nationala si puterea dea le reprezenta interesele în fata factorilor de decizie (capacitatea de a faceadvocacy si lobby).În schimb, pentru IMM-urile din comert criteriul prevalenteste „puterea de a face lobby”, criteriu care cu 39,8% se afla pe primapozitie în optiunea firmelor din comert.


• Pentru micro-întreprinderi ca si pentru firmele mijlocii puterea de a facelobby este mai importanta decât pentru întreprinderile mici. Aceasta dinurma categorie, plaseaza în vârful ierarhiei criteriilor de selectie aorganizatiei din care fac sau urmeaza sa faca parte, criteriul corespondenteiprofesionale. Astfel, 63,2% din firmele mici sustineau ca prioritar în alegereeste „caracterul profesional al asociatiei”, de breasla al organizatiei.

Principalele beneficii asteptate în calitate de membru deplin sau afiliat

• Cât priveste beneficiile pe care IMM-urile le urmaresc sa le obtina ca urmare aafilierii si participarii active la viata unei organizatii de afaceri sunt, prima concluziese refera la faptul ca acestea urmaresc un manunchi de beneficii si nu avantajesingulare sau izolate. Cel mai important set de beneficii aduna la un loc 96,7% dintreIMM-uri si acest set cuprinde ”schimb de informatii si de experienta” si „posibilitateade a stabili relatii de comunicare cu alti parteneri”. Cu alte cuvinte cvasi-totalitatearespondentilor vad în participarea la o organizatie de afaceri, posibilitatearelationarii si comunicarii sistematice în retea. Tot atât de adevarat este ca unnumar important de IMM-uri, respectiv 33,8% cauta sa obtina de la asociatiile în caresunt sau vor sa se înscrie, beneficii si mai tangibile concretizate în „ servicii”. Într-omasura ceva mai mica, respectiv 22,5% dar destul de semnificativa în contextulanalizei de tip cluster a beneficiilor asteptate, se afla si „nevoia de vizibilitate sirecunoastere în comunitatea” unde functioneaza.


• Structura pachetului de beneficii, precum si ierarhia beneficiilor asteptate dinpartea organizatiilor de afaceri variaza semnificativ de la un sector de activitate laaltul. Astfel, în timp ce firmele din categoria Hoteluri si Restaurante sunt mult maiferme în mentionarea beneficiilor asteptate, în sensul ca ele includ doar 3 mari asteptari, respectiv: comunicarea cu eventuali parteneri, schimbul de informatii siprimirea de servicii, firmele din Agricultura includ pe lista asteptarilor lor beneficiidin toate categoriile retinute pentru sondaj. Optiunea lor diversificata demonstreaza,odata în plus, gradul de izolare în care îsi desfasoara activitatea, precum si faptul case vad mai lipsite de sprijin. IMM-urile din Transporturi si Comunicatii apar mult maidezinteresate în sfera beneficiilor asteptate, sau mai putin focalizate pe primireaunor foloase imediate, fapt ilustrat de ponderea mare (37,7%) a firmelor respondentedin acest sector care afirmau ca nu asteapta „nici un beneficiu”, desi cum constatamanterior, gradul de asociere cel mai mare s-a înregistrat în acest sector de activitate,43,8% din firmele investigate erau membre într-o organizatie de afaceri.


• Pe categorii de marime nu se distinge o tendinta clara si particulara. IMM-urile dintoate clasele de marime urmaresc acelasi pachet compozit de beneficii. Pe acestfond general, sunt, totusi, doua nuante pe care le putem sublinia din modul în care sedistribuie optiunile firmelor respondente. Astfel, prima se refera la faptul ca cu câteste mai mare întreprinderea cu atât urmareste sa obtina prin asociere la oorganizatie de afaceri, în mai mare masura, posibilitatea sa exercite influenta asuprareglementarilor de natura sa le afecteze activitatea, precum si vizibilitatea încomunitate. A doua constatare este ca pe masura ce categoria de marime creste,firmele stiu mai bine beneficiile asteptate, cu alte cuvinte sunt mai focalizate înabordarea lor.

4.2.Participarea IMM-urilor în procesul de consultare cu privirela legislatie

Participarea în mecanisme de consultari cu privire la proiecte de reglementari



• 53,6% dintre întreprinzatori ai caror firme sunt membre ale organizatiilor de afaceriau avut prilejul sa-si spuna punctul de vedere cu privire la proiectele de actenormative prin intermediul consultarilor organizate de catre organizatiile din carefac parte;

• Situatia este mult diferentiata pe sectoare. Astfel, se evidentiaza faptul caîntreprinzatorii din categoria Hoteluri si restaurante nu au fost în marea lormajoritate consultati (89,4%). De altfel, nici firmele din industrie nu au fost, în ceamai mare masura consultate (66,7%). In schimb, în procesul de consultare au avut maimari sanse cei din agricultura si, respectiv comert (49,2%). Un procent apropiat demedie se înregistreaza în rândul respondentilor din Transporturi si comunicatii;

• Întreprinzatorii din firmele mijlocii au fost în mai mare pondere cuprinsi în proceselede consultare publica cu privire la diferitele proiecte de acte normative, s-aînregistrat o pondere de 50,8% de membri apartinând acestor categorii de firme careau avut prilejul ocazionat de organizatiile lor sa participe la aceste tipuri deconsultari.

Vezi alte articole din aceeas categorie ››